Liderul interimar al Platformei „DA”, Dinu Plîngău a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că va depune astăzi, 1 decembrie, un denunț la Procuratura Generală prin care va solicita investigarea faptelor imputate magistraților Dorel Musteață și Nina Cernat, în nota informativă emisă de Serviciul de Informații și Securitate.

Plîngău a precizat că ar fi primit amenințări nu doar din partea magistratului Dorel Musteață, ci și din partea șefului IGP, Iurie Podarilov.

„Platforma „DA” prin intermediul membrilor săi a cerut explicații de la autoritățile responsabile, fapt ce au dus la acțiuni de intimidare a unor membri ai partidului ce au vorbit în spațiul public despre aceste probleme. Dorel Musteață, numirea căruia a fost criticată de Platforma „DA” a expediat în adresa lui Alexandr Slusari o cerere prin care-l avertizează de răspundere penală. Totodată aceștia au ieșit cu atacuri în privința președintlui interimar, Dinu Plîngău. În paralel, Chiril Moțpan și Dinu Plîngău au fost amenințați cu judecata de șeful IGP, Iurie Podarilov… Se creează impresia că anunțul Procuraturii Anticorupție cu privire la nota emisă de SIS a avut scopul doar de a liniști opinia publică. Prin urmare, Platforma „DA” va depune astăzi un denunț oficial în care solicită autorităților abilitate investigarea faptelor ce sunt imputate celor doi magistrați a SIS. Totodată, calificăm drept tentative de intimidare din partea magistraților, vizați în ancheta SIS, precum și din partea altor demnitari pentru exercitarea dreptului la libera exprimare. Solicităm și investigarea Ninei Cernat care apare și ea în nota SIS, a declarat fostul deputat.

Realitatea.md amintește că Dinu Plîngău a fost foc și pară după ce judecătorul Dorel Musteață a făcut mai multe dezvăluiri pentru Realitatea.md cu privire la „păcatele” familiei Plîngău.

Musteață a declarat că în timp ce Plîngău arată cu degetul la apartamentele lui Musteață, fratele președintelui interimar al Platformei „DA” indică în declarația sa de avere și interese personale, depusă în 2020, că deține din 2018 un apartament de aproape 53 m² la un preț de peste 69 000 de lei pe care l-ar fi primit drept donație.

Conflictul a iscat după ce recent, președintele interimar al Platformei DA a pus un ultimatum deputaților majorității parlamentare – PAS: fie anulează proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lui Dorel Musteață, fie își depun mandatul de deputat și merg „să candideze la Jora de Mijloc”, după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat autenticitatea documentelor lansate în spațiul public de către Alexandr Slusari, care demonstrează că Musteață are probleme de integritate.

Plîngău a făcut aluzie la faptul că, deputații Comisiei juridice, numiri și imunități, ar fi „avocații lui Musteață”. La fel și fostul parlamentar, Alexandr Slusari a anunțat că deține informații precum că Musteață ar fi cumpărat în 2017 două apartamente în centrul Capitalei cu doar 40 de mii de euro, imobile care însă nu sunt incluse în declarația de avere și interese personale, iar în „rufele murdare” ale lui Musteață a scotocit și colegul său Dinu Plîngău.

#adresare #Dinu Plingau #judecatori #PG #Platforma DA

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.