Criticile și acuzațiile curg gârlă după ce fostul președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii a fost numit, prin votul majorității parlamentare, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Fostul deputat al Platformei „DA”, Alexandr Slusari susține că deține informații că Musteață ar fi cumpărat în 2017 două apartamente în centrul Capitalei cu doar 40 de mii de euro, imobile care însă nu sunt incluse în declarația de avere și interese personale.

„Nu știu dacă domnul Musteață a reușit deja să pună табличка pe birou din CSJ, dar la mine au început să parvină documente interesante. Iată un act de verificare de la compania vestită de construcție Basconlux cu oarecare Dorel Musteață, care procură în 2017 tocmai două apartamente în centru capitalei cu puțin peste 40 mii euro. Poate este un однофамилец? Din ultima declarația de avere a „reformatorului” justiției puteți afla că dânsul are în proprietate un apartament de lux, cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați, pe care a primit-o drept donație, în 2019, de la o rudă. Dânsul zice că de la soacra. Solicit ca domnul Musteață să explice conținutul acestui document, iar pentru organele abilitate sunt gata să prezint actul respectiv cu adresele apartamentelor. P.S.: Cei 52 deputați de la majoritatea parlamentară, poate abrogați hotărărea rușinoasă de joi, pănă cănd să nu apară alt documet, din care o să fie clar cine a achitat o parte din bani pentru apartamentul sau apartamentele domnului Musteață?”, scrie Slusari.

Realitatea.md precizează că, potrivit magistrat.md, Dorel Musteață a fost numit în funcția de președinte interimar al CSM în luna iunie. Musteață este judecător din anul 2005, iar abia în anul 2011 a fost numit în funcția de preşedinte al Judecătoriei din Anenii Noi.

Ghenadie Plămădeală și Dorel Musteață au fost numiți în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la atingerea plafonului de vârstă, de 65 de ani.

La ședința plenară de joi, au fost aprobate două proiecte de hotărâre în acest sens, care intră în vigoare la data adoptării.

#acuzatii #CSJ #judecator #Slusari

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.