Dorel Musteață, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii ar putea ajunge judecător la Curtea Supremă de Justiție. Candidatura lui Musteață, dar și a altor doi judecători, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu, a fost examinată astăzi de deputați în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități de la Parlament.

În cele din urmă, membrii Comisiei au aprobat doar candidatura lui Musteață, însă nu și celelalte două candidaturi. Proiectul de hotărâre a fost adoptat și urmează să fie transmis Legislativului spre aprobare.

Nu este clar, deocamdată, când urmează să fie examinat proiectul în plen.

Realitatea.md precizează că, potrivit magistrat.md, Dorel Musteață a fost numit în funcția de președinte interimar al CSM în luna iunie. Musteață este judecător din anul 2005, iar abia în anul 2011 a fost numit în funcția de preşedinte al Judecătoriei din Anenii Noi.

Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, fiind numit în funcție la Judecătoria Hâncești, iar în anul 2001, Plămădeală a fost transferat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Oxana Robu este judecătoare din anul 2004, iar în anul 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău.

#CSJ #CSM #magistrati

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.