Curs valutar
  • EUR
    20.0545
    0.0289%
  • USD
    17.2475
    0.0504%
  • RUB
    0.2051
    1.7552%
  • RON
    3.8173
    0.055%
  • UAH
    0.3872
    0.3616%

Toate știrile

11 septembrie 2026

CSM sau CSJ? Dorel Musteață ar putea trece într-o altă tabără. Parlamentul urmează să examineze proiectul

03 Nov. 2021, 11:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Nov. 2021, 11:11 // Actualitate //  Realitatea.md

Dorel Musteață, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii ar putea ajunge judecător la Curtea Supremă de Justiție. Candidatura lui Musteață, dar și a altor doi judecători, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu, a fost examinată astăzi de deputați în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități de la Parlament.

În cele din urmă, membrii Comisiei au aprobat doar candidatura lui Musteață, însă nu și celelalte două candidaturi. Proiectul de hotărâre a fost adoptat și urmează să fie transmis Legislativului spre aprobare.

Nu este clar, deocamdată, când urmează să fie examinat proiectul în plen.

Realitatea.md precizează că, potrivit magistrat.md, Dorel Musteață a fost numit în funcția de președinte interimar al CSM în luna iunie. Musteață este judecător din anul 2005, iar abia în anul 2011 a fost numit în funcția de preşedinte al Judecătoriei din Anenii Noi.

Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, fiind numit în funcție la Judecătoria Hâncești, iar în anul 2001, Plămădeală a fost transferat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Oxana Robu este judecătoare din anul 2004, iar în anul 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău.

Realitatea Live

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
11 Sept. 2026, 12:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
11 Sept. 2026, 12:20 // Slider //  Realitatea.md

Kremlinul își schimbă instrumentarul de dezinformare în Republica Moldova, punând tot mai mult accent pe frică, securitate și prezentarea Occidentului într-o lumină negativă. Declarația a fost făcută de expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, într-un interviu pentru IPN, în care a vorbit despre noile narative anti-UE și despre modalitățile de combatere a acestora.

Potrivit lui Daniel Vodă, Federația Rusă va continua să țintească încrederea dintre oameni și dintre diferite grupuri sociale, inclusiv prin exploatarea subiectelor lingvistic și istoric. În opinia sa, un element tot mai prezent este cultivarea sentimentului de nesiguranță, inclusiv prin exploatarea incidentelor legate de drone.

„Ce vrea să obțină Moscova este teroare și frică”, a declarat expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt tip de dezinformare vizează liderii și instituțiile europene, care sunt prezentați drept îndepărtați de nevoile cetățenilor. Daniel Vodă consideră că răspunsul la aceste narative trebuie să se bazeze pe dialog și înțelegere, nu pe etichetarea oamenilor cu opinii diferite.

„Trebuie să explicăm, să avem contacte, să avem relații la nivel de antreprenori, la nivel de oameni de cultură”, a spus el.

În acest sens, expertul IPRE pledează pentru programe de coeziune care să apropie cetățenii din diferite regiuni ale țării, inclusiv prin schimburi culturale și educaționale.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”