Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu are încredere în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), după avizele diferite date Parlamentului referitor la judecătorul CSJ Dorel Musteaț. Declarațiile au fost făcute de către Grosu aseară, 27 decembrie, în cadrul unei emisiuni televizate.

Pentru a face claritate referitor la situația cu cele două avize diferite, date de SIS, într-o perioadă scurtă de timp, Igor Grosu, afirmă că l-a îndemnat de Dorel Musteață să meargă în instanță de judecată unde să-și dovedească nevinovăția.

„Noi am avut două informații. Am rugat ca domnul Musteață să meargă în instanță și să-și demonstreze corectitudinea. El nouă ne-a prezentat niște avize. Noi i-am zis să meargă în instanță cel mai bine, unde să-și prezinte toate argumentele și să iasă onorabil din toată această situație”, a afirmat Igor Grosu.

Referitor la cele două avize oferite de SIS, unul dat pe când instituția era în subordinea Parlamentului, iar președintă a Legislativului era socialista. Zinaida Greceanîi, iar cel de-al doilea – când SIS este în subordinea Președinției, ambele acordate anul acesta, Igor Grosu, recunoaște că cel mai probabil avizele au fost eliberate de SIS în funcție de „culoarea politică, care e la Chișinău”.

„În acest caz da. A fost un aviz, pe când vicedirector SIS era am uitat cum îi spunea Gumeniuc, dat la începutul anului 2020, iar altul acum recent, în anul 2021. Este o problemă când o instituție, într-o situație spune una, iar în alta cu totul diferit. Asta dovedește faptul că în instituții încă trebuie de făcut curățenie, inclusiv la SIS. Astfel de informație, care legea te obligă să te uiți la ea sau cel puțin să o analizezi înainte de a lua o decizie, trebuie să o analizezi de două ori și chiar să te mai documentezi ulterior, să apelezi la internet, să mai întrebi și de altcineva”, a spus Grosu.

Întrebat dacă mai are încredere în SIS când procedează astfel, Igor Grosu, a declarat că „verifică deja de două ori informația primită de la instituție”.

„Nimic nu este suprem. Mai sunt și alte instituții în stat prin care noi încercăm să dublăm, să triplăm informația, să o verificăm și să o contrapunem ca să vedem dacă se confirmă ce spune prima sursă sau nu”, a conchis Grosu.

Amintim că, la sfârșitul toamnei, când a fost numit judecător la CSJ, Dorel Musteață, de către Parlament, fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS în perioada când era parlamentar. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.

Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că documentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că examinează în cadrul unui proces penal, acțiunile pretinse a fi ilegale ale celor doi magistrați, prin prisma săvârșirii infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Ca efect a celor invocate de Slusari, judecătorul Dorel Musteață l-a atacat în judecată, pentru a-și „apăra onoarea și demnitatea profesională”.

#Dorel Musteata #Igor Grosu #SIS

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.