Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu are încredere în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), după avizele diferite date Parlamentului referitor la judecătorul CSJ Dorel Musteaț. Declarațiile au fost făcute de către Grosu aseară, 27 decembrie, în cadrul unei emisiuni televizate.

Pentru a face claritate referitor la situația cu cele două avize diferite, date de SIS, într-o perioadă scurtă de timp, Igor Grosu, afirmă că l-a îndemnat de Dorel Musteață să meargă în instanță de judecată unde să-și dovedească nevinovăția.

„Noi am avut două informații. Am rugat ca domnul Musteață să meargă în instanță și să-și demonstreze corectitudinea. El nouă ne-a prezentat niște avize. Noi i-am zis să meargă în instanță cel mai bine, unde să-și prezinte toate argumentele și să iasă onorabil din toată această situație”, a afirmat Igor Grosu.

Referitor la cele două avize oferite de SIS, unul dat pe când instituția era în subordinea Parlamentului, iar președintă a Legislativului era socialista. Zinaida Greceanîi, iar cel de-al doilea – când SIS este în subordinea Președinției, ambele acordate anul acesta, Igor Grosu, recunoaște că cel mai probabil avizele au fost eliberate de SIS în funcție de „culoarea politică, care e la Chișinău”.

„În acest caz da. A fost un aviz, pe când vicedirector SIS era am uitat cum îi spunea Gumeniuc, dat la începutul anului 2020, iar altul acum recent, în anul 2021. Este o problemă când o instituție, într-o situație spune una, iar în alta cu totul diferit. Asta dovedește faptul că în instituții încă trebuie de făcut curățenie, inclusiv la SIS. Astfel de informație, care legea te obligă să te uiți la ea sau cel puțin să o analizezi înainte de a lua o decizie, trebuie să o analizezi de două ori și chiar să te mai documentezi ulterior, să apelezi la internet, să mai întrebi și de altcineva”, a spus Grosu.

Întrebat dacă mai are încredere în SIS când procedează astfel, Igor Grosu, a declarat că „verifică deja de două ori informația primită de la instituție”.

„Nimic nu este suprem. Mai sunt și alte instituții în stat prin care noi încercăm să dublăm, să triplăm informația, să o verificăm și să o contrapunem ca să vedem dacă se confirmă ce spune prima sursă sau nu”, a conchis Grosu.

Amintim că, la sfârșitul toamnei, când a fost numit judecător la CSJ, Dorel Musteață, de către Parlament, fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS în perioada când era parlamentar. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.

Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că documentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că examinează în cadrul unui proces penal, acțiunile pretinse a fi ilegale ale celor doi magistrați, prin prisma săvârșirii infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Ca efect a celor invocate de Slusari, judecătorul Dorel Musteață l-a atacat în judecată, pentru a-și „apăra onoarea și demnitatea profesională”.

#Dorel Musteata #Igor Grosu #SIS

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.