Președinta Maia Sandu a fost întrebată despre situația creată în jurul cazului Avocatului Poporului. Aflată în studioul emisiunii „În Profunzime”, de la postul Pro TV, Maia Sandu a făcut câteva declarații care vin în contradicție cu cele declarate la începutul lunii decembrie. Președinta a spus anterior că nu a avut ocazia să o cunoască pe Natalia Moloșag, iar aseară, 27 decembrie, a declarat că „poate a avut o întâlnire”.

„Nu am, nu știu dacă ne-am, sigur nu am discutat pe subiect foarte mult. Poate am avut o întâlnire, dar nu-mi amintesc exact, atunci când am semnat actele pentru ca să mă reprezinte”, a declarat Maia Sandu.

La începutul lunii decembrie, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova, șefa statului a declarat că nu a cunoscut-o personal pe avocată.

„Vreau să fac o precizare. Eu nu am avut ocazia să o cunosc pe dna Moloșag, chiar dacă ea mi-a reprezentat interesele. Și în unele situații avocații erau angajați de echipa de campanie”, a spus atunci Maia Sandu.

Amintim că, fosta Avocata Poporului, Natalia Moloșag a ajuns în gura presei, după ce bloggerul Eugen Luchianiuc a scris într-un articol, despre faptul că era însoțită mereu de un fost client al său, condamnat pentru acțiuni de proxenetism. Luchianiuc a scris că deși nu este angajat oficial în vreo funcție în cadrul instituției, însoțitorul în cauză o consiliază pe avocată, se expune în fața angajaților din cadrul Oficiului, folosește transportul instituției și are acces nestingherit la informații cu caracter personal.

Cererea de demisie a Avocatului Poporului, Natalia Moloșag a fost depusă și recepționată de reprezentanții Parlamentului.

La data de 9 decembrie, Parlamentul a votat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului, în baza cererii depuse de aceasta. Proiectul de hotărâre în acest sens a fost susținut de 82 de deputați. Acest lucru s-a întâmplat la puțin timp după ce Moloșag anunța că s-a răzgândit și că nu mai vrea să demisioneze. Deputații se pare că au ignorat solicitarea și au votat în unanimitate pentru ca Moloșag să nu mai dețină funcția de Ombudsman.

#Avocata Poporului #emisiune #Maia Sandu #Natalia Molosag

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile, scrie BANI.MD. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.

#afaceri #BNS #creștere #dificultati #prețuri