Peste 3300 de cereri online de reexaminare a pensiei au fost depuse online la Casa Națională de Asigurări Sociale, în primele zile ale anului 2022. Dintre acestea, 3272 de cereri sunt pentru recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, din circa 22 de mii prognozate, și 64 de cereri de reexaminare a pensiei de dizabilitate, din cele 2 mii prognozate.

Amintim că de la 1 ianuarie 2022, se reexaminează pensiile pentru limită de vârstă ale beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani.

Tot de la 1 ianuarie, sunt recalculate pensiile de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 1999, pentru persoanele care au un stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, de la 2 ani.

Pentru a reduce fluxul de beneficiari la ghișeele subdiviziunilor teritoriale, CNAS îndeamnă beneficiarii de pensii să depună online cererea de reexaminare a pensiei, accesând site-ul www.cnas.gov.md, bannerul „e-Cerere. Reexaminare pensie”. În prezent în Republica Moldova sunt înregistrați circa 680 de mii de pensionari.

#1 ianuarie #CNAS #pensie

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.