Fosta membră a Plenului Consiliului Concurenței (CC), Ala Popescu, care a demisionat din propria inițiativă, iar Parlamentul i-a acceptat cererea, în cea mai recentă declarației de avere și interese personale declară că, pe parcursul anului trecut a ridicat un salariu de 183 410 lei sau peste 15 200 de lei lunar.

Popescu mai indică și un salariu de 99 425 de lei, obținuți de la Biroul de Avocați Botanica și pensia de 168 887 de lei (14 073 de lei lunar).

Ex-membra Consiliului Concurenței mai indică la venituri comune cu cele ale soțului de la Grawe Carate SA și Sigur Asigur SA două indemnizații de asigurare pe viață: una de 475 534 de lei și 62 568 de lei și o pensie – cel mai probabil a soțului de 66 934 de lei.

Aceasta mai indică două terenuri, unul obținut în anul 2020, o vilă pe care o are din 1991, un garaj, un apartament și un automobil Mitsubishi, anul fabricației 2012, în valoare de 345 de lei.

Amintim că, cererea de demisie din funcția de membră a Consiliului Concurenței a fost acceptată de Parlament, în cadrul ședinței plenare din 3 decembrie. Ala Popescu a fost numită în funcția de membră a Consiliului Concurenței în anul 2018. Anterior, aceasta a deținut funcția de secretar general al Parlamentului (2012-2018).

Aceasta a devenit cunoscută în spațiul public după ce a plecat de la Parlament la Consiliul Concurenței cu tot cu mașina instituției substituind-o cu una mai veche.

Mai exact este vorba despre o Skoda fabricată în anul 2011, cu o valoare de peste 280 de mii de lei. În schimb aceasta a lăsat în parcului auto al Legislativului o Skoda mai veche, produsă în 2006, care aparținea Consiliului Concurenței. Pentru că automobilul se afla într-o stare tehnică proastă, Parlamentul ar fi cheltuit atunci peste 50 de mii de lei pentru reparația acestuia.

#Ala Popescu #asigurare pe viata #avere #consiliul concurentei #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.