Curs valutar
  • EUR
    20.1131
    0%
  • USD
    17.7371
    0%
  • RUB
    0.2404
    0%
  • RON
    4.0641
    0%
  • UAH
    0.6510
    0%

Maia Sandu, la Bucureşti: susţinere, condiţionări, realizări şi neîmpliniri în reforme şi în relaţia bilaterală

24 Nov. 2021, 04:30
 // Categoria: Opinii // Autor:  Iulian Chifu
24 Nov. 2021, 04:30 // Opinii //  Iulian Chifu

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la Bucureşti marţi, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială, scrie Iulian Chifu citat de adevarul.ro.

Deja neprietenii speculaseră o întârziere a vizitelor oficiale a preşedintelui şi premierului la Bucureşti, după ce doamna Sandu fusese la Bucureşti în vizită neoficială, în vizită personală, în vizită informală şi comunicarea cu partea română este extrem de apropiată, după prima vizită oficială a Preşedintelui României, Klaus Iohannis la Chişinău, imediat după instalarea în funcţie a noului preşedinte pro-european, ales la Chişinău în faţa lui Igor Dodon. La 100 de zile de guvernare pro-europeană Gavriliţă şi un an de preşedinţie Maia Sandu, este o ocazie de trecere în revistă a elementelor de susţinere trecute, prezente şi necesarul de viitor dar şi promisiunile viitoare ale susţinerilor de către România pentru Republica Moldova, condiţionările în reformă angajate şi asumate de Chişinău, ce însoţesc acest sprijin, dar şi realizări şi neîmpliniri ale perioadei scurse din cele două mandate, Preşedinte şi prim ministru.

Împlinirile Maiei Sandu: de la câştigarea deplină a puterii la lupta anticorupţie şi criza energetică

Preşedintele Maia Sandu a reuşit, după un efort de mobilizare şi ambiţie deosebit, dublat de cunoaştere şi fundamentare juridică şi constituţională, să obţină organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi să câştige scrutinul de la 11 iulie 2021. Apoi această câştigare a puterii cu partidul său PAS, majoritar în Parlament, a generat şi baza pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, principala temă de campanie a Preşedintelui Maia Sandu şi a PAS. După înlocuirea din funcţie a Procurorului General Alexandr Stoianoglo şi arestarea acestuia la domiciliu de către instanţă, simpla schimbare a generat o dezmorţire a luptei anticorupţie şi o ieşire din inerţie marcată de dorinţa procurorilor de a-şi face treaba. Şi cazurile au început să se înmulţească, din ce în ce mai vizibile şi de mai mare amploare.

E adevărat că suntem într-o situaţie de tip PNA în România, la primii paşi timizi ai schimbării înaintea reformei reale a DNA, când nu a fost vorba decât despre accelerarea unui proces fără ca reforma propriu-zisă să fie dusă la bun sfârşit. Dar pasul este major, chiar şi constituirea unei comisii internaţionale care urmează să evalueze capacitatea managerială şi profesională a procurorului general arestat la domiciliu, temei pentru schimbarea sa definitivă din funcţie. În acelaşi timp, se pregătesc şi marile legi ale reformei justiţiei. Parlamentul urmează să înfiinţeze o instituţie de tip DNA cu atribuţii anticorupţie clare, sub strict control judecătoresc. În acelaşi timp, cazurile actuale vor ajunge în faţa instanţei care va valida (sau nu) calitatea lucrărilor acestor procurori, selectând foarte clar profesionalismul în întocmirea actelor de urmărire penală cu respectarea strictă a legii în cazuri cu grad relevant şi ridicat de impact.

Dacă pe zona combaterii corupţiei şi reformei justiţiei paşii par a fi cei mai substanţial făcuţi, demersurile de reformă au fost stopate în mod violent de criza energetică globală şi mai ales de criza gazului. Republica Moldova s-a găsit din nou în situaţia de a trebui să stingă focul, inclusiv decretând stare de urgenţă energetică, şi tot cu ajutorul României a făcut paşi înainte, inclusiv având accesul la resurse de pe piaţa europeană care au intrat în premieră pe conducta VestMoldGaz, alternativă conductelor Gazprom. E adevărat că a fost un test bun, dar soluţia finală a fost un acord cu Gazprom care aduce imobilismul pe o durată de 5 ani şi blochează restructurarea Moldova Gaz, companie deţinută majoritar de către Gazprom, care face legea la Chişinău.

Ca lucrurile să fie clare că jocul Rusiei de constrângere nu este încheiat, chiar şi la preţuri de 3—4 ori mai mari ca de obicei, Gazprom a avertizat, chiar în ajunul vizitei la Bucureşti, că va închide gazul în 48 de ore pentru că Republica Moldova – în fapt Moldova Gaz, adică tot Gazprom – a ratat plata unei tranşe din datoria veche. Contractul cu Gazprom este ceea ce s-a putut obţine la această oră, un contract similar cu cel al Serbiei, de exemplu, dar care blochează aplicarea Pachetului III energetic european care ar fi dus la restructurarea MoldovaGaz care nu poate fi deţinută majoritar de firma producătoare şi transportatoare de gaz, în acelaşi timp, care face şi distribuţia.

Rezultatul pozitiv este, totuşi, doar amânarea reformei la Moldovagaz, însă vestea bună este lansarea în premieră a unui audit al Curţii de Conturi la companie, în paralel cu auditul internaţional independent convenit prin contract la datoriile Republicii Moldova / MoldovaGaz către Gazprom. În premieră, autorităţile de la Chişinău au posibilitatea să vadă, în mod real, cum arată mecanismele de furnizare actuale şi mai vechi şi să stabilească dincolo de orice dubiu datoria reală către Gazprom. Evident, vor ieşi în evidenţă şi intermediari sau personaje care au spoliat bugetul de stat al Republicii Moldova în extragerea, făcută în timp, a unor sume oneroase aferente plăţii livrărilor de gaze.

Guvernul Republicii Moldova: realizări şi proiecte

În prezenţa celor doi preşedinţi, ai României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis şi Maia Sandu, miniştrii afacerilor Externe, Bogdan Aurescu şi Nicu Popescu vor semna Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova – un document esenţial care reprezintă baza cooperării viitoare concrete în plan bilateral între România şi Republica Moldova. Este, în fapt, o aducere la zi a unui document semnat în 9 octombrie 2019 dar care nu a putut fi aplicat după alungarea de la Guvernare a executivului condus pe atunci de Maia Sandu, – un inventar cuprinzător al proiectelor de cooperare în plan bilateral pentru perioada următoare realizat de instituţiile româneşti şi care reuneşte toate proiectele existente.

Aducerea la zi a acestui document relevant şi comprehensiv ţine cont şi de schimbările fundamentale existente la Chişinău – preşedinte şi guvern pro-europene, ale PAS – iar actualizarea acestui document fundamental, pentru orientarea cât mai eficientă şi concretă a activităţilor Guvernelor României şi Republicii Moldova în domeniile considerate prioritare, vizează cu precădere eforturile de reformă democratică şi avansarea agendei europene a Republicii Moldova. A fost astfel depăşită perioada de stagnare, ba chiar regres, de după demiterea guvernului Maia Sandu, mai ales de atitudinea ostilă a preşedintelui ostentativ pro-rus Igor Dodon şi a guvernele neconstructive care au urmat.

În scopul actualizării Foii de parcurs, Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat în ultimele luni cu toate instituţiile naţionale cu responsabilităţi în domeniu şi a elaborat un document cuprinzător şi deosebit de util  Totodată, în perioada iulie-noiembrie 2021 au avut loc, la Bucureşti şi Chişinău, consultări interinstituţionale extinse între cele două părţi pentru actualizarea şi completarea documentului din 2019.  Astfel, obiectivul Foii de parcurs actualizate şi completate în 2021 este sprijinirea racordării ferme şi ireversibile a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu asistenţa României, pe următoarele direcţii comun asumate:

Susţinerea integrării europene a Republicii Moldova şi a procesului de reforme democratice;

Dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al tuturor cetăţenilor săi, pornind de la aşteptările acestora pentru un trai prosper,  într-un stat democratic, cu instituţii publice moderne şi justiţie independentă;

Consolidarea comunităţii de limbă, istorie şi cultură dintre România şi Republica Moldova.   Perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova, are la bază un set de proiecte şi acţiuni prioritare de cooperare concretă pentru ambele părţi în ceea ce priveşte:

interconectarea energetică; asistenţa nerambursabilă pentru Republica Moldova (prin intermediul unui nou Acord bilateral care să înlocuiască funcţiile Acordului privind asistenţa nerambursabilă de 100 milioane euro, semnat în 2010 şi ieşit din vigoare la 28 martie 2021 din cauza guvernului anterior al Republicii Moldova); sprijinul financiar rambursabil; infrastructura de transport; comunicaţiile şi societatea informaţională; cooperarea regională şi teritorială; protecţia mediului, apelor şi pădurilor; educaţia şi cercetarea; cultura; sănătatea; munca; cooperarea în domeniul afacerilor interne; cooperarea în domeniul finanţelor publice şi fondurilor europene; agricultura; cooperarea în domeniul justiţiei; cooperarea în domeniul comerţului şi investiţiilor; asistenţa oficială pentru dezvoltare; cooperarea pe linia Ministerelor Afacerilor Externe.

Cooperarea bilaterală concretă a României cu Republica Moldova cuprinde în prezent iniţiative, parteneriate şi proiecte cu un grad înalt de complexitate şi profunzime, în toate domeniile de activitate. În plus, nu trebuie uitat că fiecare asemenea proiect este condiţionat de realizarea unor reforme convenite şi asumate de către Chişinău în drumul către aderarea la Uniunea Europeană, în fiecare caz în parte fiind vorba despre sprijin şi asistenţă directă din partea României.

Neîmpliniri şi eforturi reînnoite

Republica Moldova face eforturi susţinute să realizeze reforme, să absoarbă fonduri şi să relanseze economia, în paralel cu gestionarea crizelor multiple, suprapuse şi interdependente care s-au acumulat în această perioadă, nu puţine generate direct de către Rusia. Astfel, criza gazelor şi energiei a generat o întârziere de o lună în reforme, atât timp cât întreg eşafodajul executiv a fost capturat de această gestiune a unui contract de natură comercială între Gazprom şi MoldovaGaz. Amploarea impactului crizei preţurilor la gaze a generat intervenţia autorităţilor de stat, aşa cum a subliniat într-o sesiune fluviu de întrebări şi răspunsuri preşedintele Maia Sandu, la finalul săptămânii trecute. În plină perioadă de urgenţă energetică.

Acest lucru a dus la un set de compromisuri care au fost pe de o parte necesare pe termen scurt – precum contractul pentru gaze – pe de altă parte blocant pentru reforma din domeniu. După cum spuneam, vestea bună este, totuşi, accesul la mecanismele şi cheltuielile legate de aprovizionarea cu gaze şi activitatea MoldovaGaz. Dar, altfel, reformarea sistemului e amânată cu 5 ani cu excepţia cazului în care MoldovaGaz s-ar dovedi frauduloasă sau parte a unor manevre dolosive care să reclame falimentarea sau condamnarea companiei.

Pe de altă parte, se manifestă o anumită reţinere generală în privinţa angajării de cadre şi politicilor din acest domeniu la Chişinău. Eliminarea unor elemente corupte, neprofesioniste sau blocante din administraţie nu a fost urmată imediat – şi nu a putut fi – de recrutarea de cadre noi şi pregătite. Nivelul salarial precar în administraţia publică joacă un rol important în aceste blocaje, inclusiv în dislocarea şi aducerea în Republica Moldova a unor reprezentanţi din diaspora cu pregătire relevantă în diferitele domenii şi capabili să acopere sarcina posturilor de prim plan, şi acceptând nivelul de salarizare existent. Aici nici secretarii de stat şi şefii de agenţii, nici consilierii prezidenţiali nu au putut să fie aduşi şi instalaţi – Maia Sandu nu are consilier pentru securitate naţională în plină presiune militară asupra Estului Ucrainei şi într-o perioadă de tumult şi tectonicitate crescute ce reclamă înţelegerea şi impactul acestor evoluţii – iar vicepremierul pentru reintegrare cu Transnistria, Vlad Kulminski, a plecat din motive personale, fără a putea fi înlocuit până la această oră, deşi din zona nistreană continuă abuzurile la adresa drepturilor omului, dar şi răpiri pe malul drept şi multe alte malversaţiuni provocatoare, iar de aici vine o parte importantă din ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova.

Relaţia bilaterală cu România şi sprijinul pentru reforma sectorului de securitate al Republicii Moldova

În ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu România, aici se manifestă două categorii de probleme de prim interes: mai întâi, se înregistrează o presiune crescută din partea populaţiei şi a unei părţi a clasei politice – contribuabili români care finanţează fondurile de susţinere ale Republicii Moldova de ani de zile -faţă de un set de afirmaţii publice nefericite şi nepotrivite care deranjează şi sunt greu acceptabile când e vorba despre dezideratele identităţii comune, a limbii, istoriei şi culturii româneşti pe ambele maluri ale Prutului. Afirmaţii nefericite, intrarea în capcane din grabă, neatenţie sau lipsă de calcul a unor înalţi oficiali de la Chişinău, speculate de către Moscova şi MAE rus, în cadrul războiului informaţional, sunt de prost augur în perspectivă, ameninţând să îngreuneze acordarea ajutorului mai departe.

În plus, la aceasta se adaugă tot mai multe cazuri de desconsiderare a securităţii energetice şi a intereselor strategice ale Republicii Moldova ce trebuie plasate în altă categorie decât competiţiile pur comerciale de atribuire a lucrărilor şi privatizărilor. Aici linia de energie electrică de înaltă tensiune Vulcăneşti-Chişinău e punct de referinţă, rolul fiind de închidere a unor cercuri de circuite ce evită regiunea separatistă nistreană, menite să dea siguranţă, şi care au fost concedate către o firmă obscură indiană. Şi alte exemple vor fi prezentate la Bucureşti ca dovadă a unei abordări mai puţin atente şi consecvente de către unii oficiali din guvernarea actuală şi a inducerii unor vulnerabilităţi nenecesare în dezvoltarea sistemului energetic din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, nu trebuie uitat că România a oferit Republicii Moldova asistenţă în elaborarea documentelor de securitate naţională şi sprijin pentru Reforma Sectorului de Securitate şi a diferitelor instituţii din acest sector. De la Consiliul Suprem de Securitate – care trebuie să devină un organism executiv al preşedintelui pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul securităţii naţionale, în absenţa, alternativă, a unui Minister al Securităţii Naţionale, oricum hulit prin ecourile trecutului – la serviciile de informaţii şi securitate respectiv instituţiile autonome cu roluri pe felii ale preocupărilor de securitate naţională, toate reclamă reforme care, oricum, sunt deja întârziate. Şi care nu mai aşteaptă.

Comunitatea de informaţii – în varianta integrată şi coordonată -, ca şi Consiliul Suprem de Securitate – care trebuie să treacă de la rolul consultativ la cel executiv şi de la componenţa eteroclită (membri ai Parlamentului, ai societăţii civile alături de conducători de instituţii, toţi cu diferite grade de acces sau non acces la informaţii clasificate) la una strict executivă – trebuie repuse pe baze solide cât mai rapid şi lansate în activitate. Şi, nu trebuie uitată combaterea corupţiei la toate nivelurile, corupţia de ieri şi de azi, indiferent de culoarea politică a protagoniştilor. Abia aşa vom avea credibilitatea şi susţinerea publică pentru o asemenea campanie când şi guvernanţi şi reprezentanţi ai unor autorităţi independente actuale, în funcţie, alături de infractorii trecutului, furtului miliardelor şi altor mecanisme de furt de bani vor intra în atenţia procurorilor cu propriile acte de corupţie, câte sunt ele, spre satisfacerea aşteptărilor publicului.

Realitatea Live

05 Dec. 2021, 13:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
05 Dec. 2021, 13:05 // Actualitate //  Realitatea.md

Cristian Rizea, ex-deputatul român stabilit în Republica Moldova cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv în România la închisoare pentru infracţiuni de corupţie, a trecut nu demult cu familia în casă nouă. Penalul Rizea, aşa cum îi place să se numească singur, şi-a procurat o casă de peste 450.000 de euro, avându-i ca vecini pe o bună parte din cei care îi critică în înregistrările video de pe reţelele de socializare. Pe lângă traiul pe picior larg şi distracţiile prin localuri de lux, Rizea se pregăteşte să-şi investească banii într-un nou post de televiziune pe care vrea să-l deschidă la Chişinău, scrie anticoruptie.md.

Vecin cu eroii subiectelor sale

Noua locuinţă a familiei Rizea se află pe strada Cireşilor dintr-un cartier select din Chişinău, în regiunea parcului Valea Morilor, în care locuiesc sau deţin imobile mai mulţi subiecţi din aşa numitele dezvăluiri ale lui Cristian Rizea. Nu departe se află imobilul cunoscut drept “Casa albă a lui Plahotniuc”, cele două imobile ale lui Ilan Şor, casa fostului director de la SIS, Vasile Botnari, a jurnalistei Angela Gonţa, a familiei regretatului om de afaceri Iurie Luncaşu, a ex-deputatului PDM, condamnat în România pentru acţiuni de corupţie, Valeriu Guma, etc.

Casa cu trei nivele şi mansardă are, potrivit agenţilor imobiliari, suprafaţa de 450 de metri pătraţi, în actele cadastrale fiind înregistrată cu suprafaţa de 157.9 metri pătraţi.

Somptuosul imobil este amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,0405 ari, este îngrădită de un gard cu înălţimea de peste 2 metri, cu două porţi, iar în curte are piscină. Imobilul dispune şi de un garaj pentru două automobile.

Casa a fost dată în exploatare în noiembrie 2011, iar în 2015 a fost scoasă în vânzare cu 451.000 euro. În 2019, proprietarul care a construit casa i-a dăruit-o fiului său.

Casa este mobilată şi, potrivit anunţurilor de pe siteurile imobiliare, nu a fost locuită niciodată.

Imobilul înregistrat pe numele soţiei

Casa de pe strada Cireşilor din Chişinău a fost procurată de familia Rizea la 24 octombrie 2021, actul de proprietate fiind perfectat pe numele soţiei ex-deputatului PSD-ist, Rizea Josette-Ane-Marie. Tranzacţia a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobiliare la 4 noiembrie 2021.

În curtea casei a fost văzut şi automobilul în două culori al lui Rizea, un Range Rover. Un automobil de model similar se vinde în Chişinău cu 95.000 de euro, după ce a fost folosit timp de trei ani, fiind cumpărat în 2019 cu 145.000 de euro.

După procurarea imobilului, în curtea lui Rizea sunt surprinşi deseori muncitori care au grijă de amenajare şi întreţinere.

Proiectele lui Rizea

Penalul Rizea pare că nu se mulţumeşte cu live-urile distribuite pe reţele de socializare sub genericul Spovedania lui Rizea şi se pregăteşte de inaugurarea unui post de televiziune, care se va numi Realitatea de Moldova. În acest scop, fostul deputat român a închiriat un spaţiu de 200 de metri pătraţi de la jurnalista de televiziune Margarita Răducan. Nu se ştie care este preţul chiriei, dar un imobil similar din vecinătate, cu aceiaşi suprafaţă, este oferit în locaţiune cu 600 de euro lunar.

Margarita Răducan a confirmat că i-a dat lui Rizea în locaţiune un spaţiu la demisol, în calitate de persoană fizică, şi că nu cunoaşte pentru ce va fi folosit imobilul.

Adresa juridică a firmei Realitatea-PHG se află într-o încăpere nelocativă de pe strada Balcani 2/2, cu suprafaţa de 7,7 metri pătraţi, care aparţine unei persoane fizice.

Patriotismul, judecăţile şi bunica din Congaz

Cristian Rizea a dobândit cetăţenia Republicii Moldova, care l-a scăpat de extrădarea în România, cu puţin timp înainte de a fi condamnat de prima instanţă, în decembrie 2017. După ce a redobândit cetăţenia moldovenească, Rizea şi-a perfectat actele sub o altă identitate, Mihai Cristian Luigi.

Născut în 1969 la Galaţi, Rizea susţine că a avut bunică în satul Congaz de lângă Comrat, din Găgăuzia. Fostul PSD-ist declară că nu mai vrea să revină în România şi este gata să lupte pentru Republica Moldova, să apere şi să curăţe de mafioţi „pământul stropit cu sânge de străbuni”.

Toamna trecută, înainte de a pierde alegerile, ex-preşedintele Igor Dodon i-a retras lui Rizea cetăţenia moldovenească, iar procurorii i-au intentat un dosar penal şi l-au plasat în arest preventiv, care a durat 6 luni, pentru fals în acte publice. Autorităţile de la Chişinău i-au incriminat fostului PSD-ist că a a minţit atunci când a indicat în cererea de redobândire a cetăţeniei că nu are probleme cu legea, deşi era cercetat penal.

Rizea a contestat în instanţă decretul lui Dodon, precum şi alte acte oficiale emise de către Agenţia Servicii Publice şi Ministerul Justiţiei, iar Judecătoria Chişinău a prorgramat mai multe şedinţe de judecată la cererea avocaţilor lui Mihai Cristian Luigi.

„Nu mi-a dat Dodon cetăţenia ca să mi-o retragă el. Am prezentat documente că am bunică din Congaz. Plahotniuc şi alţi golani au plătit ca să-mi fie retrasă cetăţenia şi să fiu extrădat, să fiu băgat în închisoare ca să nu fac dezvăluiri. Eu sunt gata să-mi dau viaţa pentru acest pământ”, ne-a declarat Rizea.

Din ce bani trăieşte Rizea pe picior larg la Chişinău

Presa de peste Prut a scris anterior despre Rizea că este putred de bogat, că deţine un automobil Ferarri de 200.000 de euro şi un Mercedes de 100.000 de euro, precum şi mai multe firme înregistrate pe numele mamei sale, trecută de 70 de ani, sau a şoferului personal.

În ultima declaraţie de avere depusă de Rizea în calitate de deputat pentru anul 2016, acesta nu avea nici casă, nici masă, singurul imobil fiind un loc de parcare de 22 de metri pătraţi. Singura sursă de venit pentru 2016 a fost salariul de deputat, de 59.106 roni, precum şi îndemnizaţia de puţin peste 7.000 roni, primită de soţie pentru îngrijirea copilului.

Rizea a mai raportat pentru 2016 venituri de 93.500 de euro, obţinute din vânzarea bijuteriilor, obiectelor de artă şi de cult, despre care a declarat anterior că le-a primit cadouri la botezul copilului.

Pănă a trece cu traiul în casa de pe strada Cireşilor, Cristian Rizea a locuit într-un apartament din complexul rezidenţial Crown Plaza Park de pe strada Bucureşti. Preţul unui apartament de 80 metri pătraţi din cartierul respectiv este de 200.000 de euro, iar chiria, de 1500 de euro lunar. Întrebat din ce bani trăieşte, Cristian Rizea a spus că sunt dividendele obţinute din investiţiile în criptovalută.

„Câţiva ani în urmă am investit în criptovalută, iar acum îmi permit să trăiesc aşa cum vreau. Cred că ştiţi cu cât a crescut în ultimul an biticoinul? Da, şi casa tot din veniturile obţinute din investiţiile în criptovalută am cumpărat-o”, a precizat Rizea.

Articolul integral poate fi citit pe Anticorupție.md.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală