Bani.md Banii din extern – „colacul de salvare” pentru bugetul Republicii Moldova

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să atragă finanțări externe, pentru susținerea bugetară, în sumă de 11,8 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul 2022, scrie bani.md.

Împrumuturile externe pentru sprijin bugetar sunt estimate la 4,6 miliarde de lei, iar pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe – 7,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor estimează că anul viitor Republica Moldova va primi, în sprijinul bugetului, a doua tranșă a împrumutului FMI în cadrul noului program în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), dar și prima tranșă a Comisia Europeană în cadrul noului acord privind asistența macrofinanciară în valoare de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 50 milioane euro), un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 1 miliard de lei (echivalentul a 53,5 milioane dolari), inclusiv un împrumut în cadrul DPO în valoare de 938,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari), 660 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro) de la alți donatori, precum și 377,8 milioane lei (echivalentul a 20,1 milioane dolari) de la Banca Europeană pentru Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre în ansamblu împrumuturi în valoare de 3 miliarde. 690,1 milioane lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Se preconizează ca locul doi în ceea ce privește volumul total al împrumuturilor externe de stat alocate Moldovei în anul 2022 să fie ocupat de BERD cu un indicator de 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 114,2 milioane dolari), ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre împrumuturi în sumă de 3,6 miliarde de lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Pe locul doi la va fi BERD cu un volum total al împrumuturilor de 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale. Locul trei va fi ocupat de Banca Europeană de Investiții: 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 93,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă 14,8% din suma totală a împrumuturilor guvernamentale străine. Urmează FMI, care va acorda împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), care vor constitui 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei împrumuturi în sumă de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 58,6 milioane dolari), ceea ce va constitui 9,3% din volumul total al creditelor externe.

#Datorie externă #bani alocati #UE

Încă o biserică a părăsit Mitropolia Moldovei și a aderat la Mitropolia Basarabiei. Este vorba despre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, de pe bulevardul Ștefan cel Mare din Chișinău. Anunțul a fost făcut de preotul paroh, după slujba de duminică, în fața enoriașilor, scrie Ziua.md.

După liturghie, reprezentanții consiliului parohial, au anunțat că, de acum încolo, parohia trece sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Decizia a fost întâmpinată cu aplauze de către credincioși.

„Astăzi, biserica noastră, împreună cu consiliului parohial, care reprezintă poporul care ne frecventează, noi, cu tot clerul împreună, am decis să facem un pas asumat, foarte important, un pas istoric. Am aderat cu toții, cu acest sfânt lăcaș, la Mitropolia Basarabiei”, le-a spus credincioșilor părintele Petru Storoja.

El a menționat că motivul ține de anumite „decizii de ordin intern și extern” și a accentuat că biserica va respecta în continuare calendarul de stil vechi, până „când se va coace bine mărul”.

„N-avem dreptul să clevetim de aici din amvon sau să vorbim pe cineva de rău. Dar în urma unor decizii, de ordin intern și extern am decis să facem acest pas, fără nicio ezitare, și să fim cu biserica mamă, cu Biserica Ortodoxă Română. Rămânem pe stil vechi în continuare. Când va veni timpul, când se va coace bine mărul, vom decide ce vom face mai departe. Noi preoții, și până în ziua de azi, am slujit românește. Prin urmare, totul rămâne cu a fost, liturghiile, vecerniile, utreniile. O singură deosebire există – am schimbat vectorul nostru spiritual, dinspre Moscova, spre București”, a mai spus acesta.

#Mitropolia Chișinăului #Mitropolia Basarabiei #biserica