Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole comune a UE, considerată mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă, dar criticată de ecologişti şi de o parte a stângii, care spun că nu e la înălţimea ambiţiilor UE privind mediul, scrie agerpres.ro.

Potrivit sursei, pe parcursul negocierilor privind pachetul de reformă legislativă, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată, se arată într-un comunicat de presă al legislativului comunitar.

Această politică agricolă comună, care va intra în vigoare din ianuarie 2023, are un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027, adică aproape o treime din bugetul multianual al UE, dintre care 270 de miliarde de euro reprezintă ajutoare directe către agriculturi, precizează AFP, adăugând că Franţa va rămâne principala ţară beneficiară.

Comisia Europeană va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul

Statele membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei.

Eurodeputaţii s-au asigurat că fermele mici şi mijlocii vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori, cel puţin 3% din bugetul PAC. Ei au reuşit să obţină, de asemenea, crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro. Aceasta va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.

În urma presiunii exercitate de Parlament, se mai arată în comunicat, normele Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările vor fi penalizate, datorită cooperării dintre inspectorii de muncă naţionali şi agenţiile de plăţi din cadrul PAC.

Informaţiile despre beneficiarii finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de statele membre şi va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări încrucişate ale informaţiilor din bazele de date publice.

„Regulamentul privind planurile strategice” a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 178 împotrivă şi 57 abţineri, „Regulamentul orizontal”, cu 485 voturi pentru, 142 împotrivă şi 61 abţineri, iar „Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, cu 487 voturi pentru, 130 împotrivă şi 71 abţineri.

„Prin aprobarea reformei PAC, garantăm securitatea planificării nu numai pentru statele membre, ci, mai presus de toate, pentru fermierii noştri europeni. Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă şi mai previzibilă. Noul model de performanţă va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor. Votul nostru de astăzi a arătat că dorim să protejăm şi să promovăm fermele familiale, precum şi oamenii care menţin şi conservă peisajul cultural”, a afirmat raportorul pentru „Regulamentul privind planurile strategice”, eurodeputatul german Peter Jahr, din partea grupului PPE, citat în comunicat.

„Astăzi este o zi istorică pentru noua PAC, o zi în care avansăm către o politică agricolă mai ambiţioasă din punct de vedere ecologic, mai conştientă din punct de vedere social şi orientată către performanţă. Noul model de performanţă va garanta că PAC se va concentra mai mult pe atingerea obiectivelor sale şi mai puţin pe simpla respectare a normelor. De asemenea, ne-am asigurat că plăţile PAC sunt mai transparente şi că interesele financiare ale UE sunt mai bine protejate. Această PAC va fi cu adevărat un succes”, a spus la rândul său raportoarea pentru „Regulamentul orizontal”, eurodeputata germană Ulrike Muller, din partea grupului Renew Europe.

„Pentru prima dată în peste 30 de ani, datorită organizării comune a pieţei în cadrul reformei PAC, reformele aprobate astăzi vor duce la o mai bună reglementare a pieţei, şi nu la dereglementare. Putem fi mândri de cât de departe am ajuns, deoarece progresele realizate sunt importante pentru fermieri, pentru sectorul agricol şi pentru consumatori. Organizarea comună a pieţelor este, cu siguranţă, un prim pas în direcţia cea bună”, a declarat şi raportorul pentru „Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, eurodeputatul francez Eric Andrieu, din partea grupului S&D.

Normele PAC în vigoare au fost extinse până după 31 decembrie 2020 şi au fost înlocuite cu dispoziţii tranzitorii până la sfârşitul anului 2022. Odată aprobate de Consiliu, noile norme se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.

Totuşi, potrivit AFP, ecologiştii şi o parte a stângii consideră că versiunea adoptată nu se ridică la înălţimea ambiţiilor UE privind mediu

Grupul Verzilor a votat împotriva celor trei regulamente, la fel ca o parte a social-democraţilor (S&D) şi ca majoritatea stângii radicale (GUE/NGL).

În opinia eurodeputatului ecologist lituanian Bronis Rope, această „nouă PAC nu permite rezolvarea inegalităţilor sociale, nici atingerea obiectivelor de protecţie a mediului”. El a evidenţiat de asemenea că va exista o mai mare marjă de manevră pentru statele membre, „ceea ce va împiedica o bună punere în aplicare a PAC”.

„O renaţionalizare de facto, un contrasens istoric”, a criticat şi socialistul francez Eric Andrieu, recunoscând în acelaşi timp „progrese reale”, în special „o mai mare reglementare” şi sancţiuni prevăzute pentru agricultorii care nu respectă dreptul la muncă.

#Parlamentul European

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.