Cel de-al 16-lea contingent al Armatei Naţionale pleacă în operaţiunea de menţinere a păcii KFOR din Kosovo. Cu acest prilej, astăzi, 6 ianuarie, în Tabăra Militară 142 a avut loc o ceremonie oficială, la care a participat conducerea Ministerului Apărării și Marelui Stat Major, diplomați, dar și militari și rudele acestora.

În cadrul evenimentului, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a menționat că cele 15 contingente pe care Armata Națională le-a detașat în Kosovo până în prezent au îndeplinit cu multă dedicație și profesionalism misiunile pe care le-au avut în cadrul operațiunii, exprimându-și încrederea că efectivul care face parte din KFOR-16 va fi la fel de responsabil și vigilent la îndeplinirea sarcinilor.

„Domnilor militari, vă solicit să vă îndepliniţi misiunea onorabil și să demonstrați în continuare că Republica Moldova și Armata Națională sunt parteneri de încredere în eforturile internaționale de menținere a păcii. În același timp, vă îndemn să aveți grijă de viața și sănătatea dumneavoastră, astfel încât, peste 6 luni, să reveniți cu bine acasă și să împărtășiți cu colegii experiența pe care o veți obține în Kosovo”, a spus Anatolie Nosatîi.

Prezent la ceremonie, ambasadorul Italiei la Chişinău, Lorenzo Tomassoni, a apreciat prestația militarilor moldoveni din contingentele anterioare în KFOR și le-a urat succes pacificatorilor care urmează să fie detașați.

„Sunt sigur că veți putea profita de această oportunitate extraordinară pentru a vă demonstra abilitățile profesionale, dar și valoarea. Vi se va cere să fiți fermi, hotărâți, echilibrați și înțelegători. Veți avea pe umerii voștri puternici de soldați responsabilitatea zilnică de a contribui la asigurarea protecției populației civile”, a declarat Lorenzo Tomassoni.

Adjunctul şefului misiunii SUA în ţara noastră, Laura Hruby a afirmat că participarea Republicii Moldova în operațiunea din Kosovo, condusă de NATO, este o dovadă a angajamentului continuu al țării noastre la pacea și securitatea internațională.

„Participarea celui de-al 16-lea contingent este o dovadă că Armata Națională este o forță capabilă, pe care pot conta alte națiuni, contribuind la pacea multinațională”, a notat Laura Hruby.

La rândul său, reprezentanta Oficiului de legătură NATO în Moldova, Marina Simion-Stănescu, a declarat că țara noastră este un contributor valoros la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo încă din anul 2014.

„Aceasta este o contribuție consistentă și valoroasă a Republicii Moldova la securitatea, dar și stabilitatea internațională. Este, totodată, o oportunitate pentru Armata Națională de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și crește interoperabilitatea cu alte națiuni”, a afirmat Marina Simion-Stănescu.

Cel de-al șaisprezecelea contingent al Armatei Naţionale este format din 40 de militari profesionişti.

Aceștia vor face parte din Comandamentul Regional Vest (Regional Command-West) şi vor fi dislocaţi în baza militară Camp Villaggio Italia din localitatea Pech, Kosovo. Mandatul contingentului KFOR-16 în Kosovo va dura şase luni.

Operațiunea de menținere a păcii KFOR este condusă de Alianța Nord-Atlantică, în conformitate cu Rezoluția 1244 a ONU.

#Armata Nationala #KFOR Kosovo #presa militară

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.