Este injust să pui toate problemele acumulate în 30 de ani pe seama unui Guvern sau a unui ministru. O spune deputatul PAS Radu Marian drept răspuns la solicitarea Partidului Schimbării privind demiterea ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. Potrivit IPN cu referire la declarațiile acestuia făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, ediția din seara de miercuri, 12 ianuarie curent, Republica Moldova suportă acum consecințele inacțiunii fostelor guvernări care nu s-au preocupat de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

Deputatul PAS Radu Marian dă asigurări că Executivul gestionează criza energetică, încercând să facă față majorării prețului de achiziție a gazului prin măsuri suplimentare de suport a populației social-vulnerabile. Reprezentantul PAS spune că situația complicată în care se află țara este o consecință a inacțiunii fostelor guvernări.

„Condiția de plată în avans este de 15 ani în contract, dar această clauză este abia acum utilizată. Ne confruntăm cu o situație excepțională, am moștenit o dependență totală de o singură sursă. Într-adevăr, prețul de achiziție a crescut, dar cetățenii plătesc același tarif, doar că există devieri negative. Este și programul de compensare al Guvernului pentru peste un milion de familii. Dacă va fi necesar, vom majora pachetul de compensații. Este total greșit să pui în cârca unui Guvern sau a unui ministru toate problemele care s-au acumulat până acum”.

În același timp, liderul Partidului Schimbării Ștefan Gligor cere demiterea vicepremierului Spînu și spune că o nouă intervenție din partea statului pentru a acoperi datoriile Moldovagaz și pentru a evita o eventuală sistare a livrării gazului din partea Gazprom, ar fi inacceptabilă.

„În opinia noastră, ministrul infrastructurii nu reușește să facă față acestor provocări. Cel mai prost scenariu astăzi ar fi să fim lăsați fără gaze și dacă vom oferi Gazprom temei să facă acest lucru, o va face. Noi deja ne-am asumat o chestie fără precedent, să intervenim din bugetul de stat să achităm plățile pentru luna curentă și avans care s-a făcut prin cesiune de creanță. Ar fi extrem de regretabil dacă Guvernul în ianuarie va fi în situația să acopere din nou aceste diferențe, în timp ce Moldovagaz, ca orice agent economic, trebuia să-și onoreze obligațiunile față de Gazprom”.

Prețul de achiziție a gazelor naturale, furnizate de Gazprom pentru luna ianuarie este de 646 dolari pentru mia de metri cubi, cu 200 de dolari mai mult față de luna trecută. Pentru a împiedica o eventuală sistare a livrărilor de gaze din partea Gazprom, Moldovagaz a anunțat inițierea negocierilor cu mai multe instituții bancare din țară, privind contractarea unui împrumut, astfel încât să-și poată onora obligațiunile financiare față de concernul rus.

„Schemă dubiosă”! Andrei Spînu, acuzat și de Gligor că achitarea datoriei către Gazprom se face cu încălcări grave

#Andrei Spinu #gaz #Radu Marian #Stefan Gligor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.