Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

„Schemă dubiosă”! Andrei Spînu, acuzat și de Gligor că achitarea datoriei către Gazprom se face cu încălcări grave

25 Nov. 2021, 15:31
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
25 Nov. 2021, 15:31 // Politica //  Realitatea.md

Achitarea datoriei imputate de către Gazprom Republicii Moldova, pentru luna octombrie-început de noiembrie, cele 74 de milioane de dolari s-ar face cu abateri grave, iar în spatele „scheme” ar sta nimeni altul decât viceprim-ministrul Andrei Spînu. Declarațiile aparțin președintelui Partidului Schimbării Ștefan Gligor, precizând că prin această metodă s-ar încerca achitarea datoriei către Gazprom din perioada 2010-2014, iar cea actuală va rămâne totuși în vigoare.

„În loc să achite 74 de milioane de dolari conform punctului 8 din Protocolul semnat la 29 octombrie direct către Moldovagaz, Spînu a inventat o inginerie financiară dubioasă.  În ce consta aranjamentul? Prin decizia Comisiei pentru situații excepționale in domeniul energetic, Energocom a primit 1.7 miliarde de dolari pentru a cumpăra gaz pe piața internațională, iar ulterior în sezonul cald să cumpere gaz ieftin și să facă rezerve strategice, așa ca pe viitor să ne securizăm de tentativele de presiune externă. Spînu spune că circa 300 de milioane s-au cheltuit pentru a cumpăra gaz pe piața internațională, iar diferența de cca 1,3 miliarde va fi achitată Moldovagaz, însă nu direct, ci prin cesiune de creanță și anume prin transferul către Energocom a datoriei istorice formate în 2010-2014 de compania Termoelectrica S.A. fată de Moldovagaz. Astfel, 1,3 miliarde vor fi transferate de Energocom către Moldovagaz în contul datoriei Termoelectrica”, susține Gligor.

Potrivit lui Ștefan Gligor, așa numita datorie istorică de peste 400 milioane de dolari față de Gazprom este datoria Termoelectrica formată în mod extrem de dubios în perioada 2010-2014, iar prin achitarea acesteia acum ar reprezenta recunoașterea ei, deși anume auditarea acestei datorii a fost unul din subiectele de negociere cu Gazpromul în octombrie.

„De ce această schemă este dubioasă și prejudiciază statul nostru? E simplu. O mare parte din așa numita datorie istorică de peste 400 milioane de dolari față de Gazprom este datoria Termoelectrica formată în mod extrem de dubios în perioada 2010-2014. Anume auditarea acestei datorii a fost unul din subiectele de negociere cu Gazpromul în octombrie. Există informații conform cărora la Termoelectrica s-a furat ca în Codru, iar datoria acesteia s-a format în urma furturilor bine gândite și organizate, cu alte cuvinte așa numita datorie rezultă în mare parte dintr-o schemă de îmbogățire ilicită. Mai mult achitarea datoriei istorice de peste 700 milioane de dolari era acea condiție si element de șantaj cu care opera Gazpromul în negocieri. În loc Spînu să acționeze în interesul statului și să insiste pe achitarea datoriei numai după efectuarea unui audit credibil, acesta a inventat o schemă pe care a băgat-o Guvernului și Parlamentului sub pretextul urgenței și riscului să fim deconectați de Gazprom în 48 de ore.  Bănuiesc că anume de asta s-a așteptat până în ultima clipă ca Gazpromul să ne dea notificarea oficială de deconectare. De parcă Spînu nu știa de obligația pe care și-a asumat-o în numele Guvernului Republicii Moldova prin semnarea Protocolului din 29 octombrie la Sankt-Petersburg” mai scire Gligor.

Politicianul se întreabă „ce va achita totuși autoritățile de la Chișinău” datoria din luna octombrie-începutul lui noiembrie sau totuși datoria din 2010-2014.

„Acum mă întreb ce va achita Republica Moldova mâine? Diferența tarifară între 150 de dolari și 790 de dolari pentru luna octombrie și avansul pentru luna noiembrie? Sau o datorie dubioasă din 2010-2014? Răspunsul este evident. Acum să vă spun încă ceva. Prin achitarea celor 74 milioane de dolari în contul datoriei Termoelectrica, obligația de achita diferența tarifară pentru luna octombrie și noiembrie 2021 nu va fi îndeplinită. Aceste datorii sunt două lucruri diferite și dacă Federația Rusă va face uz de punctul 8 din Protocol riscăm să mai plătim 74 milioane de dolari sub amenințarea deconectării până la finele anului”, a conchis Gligor.

Precizăm că, o părere similară a împărțit-o cu publicul larg și ex-deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, care a cerut chiar demisia de urgență a ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!