Cazul numirii lui Dorel Musteață la Curtea Supremă de Justiție se pare că a devenit o obsesie pentru președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngă, și nu scapă nici o zi să scrie despre această învestire în funcție a lui Musteață. Astăzi, 25 noiembrie, Plîngău deja vine cu lecții către procurori și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), ce ar fi trebuit să facă ei atunci când au depistat că Dorel Musteață are probleme serioase de integritate.

Astfel, Dinu Plîngău sugerează că, SIS și Procuratura trebuia imediat să se ducă la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și „să-l întrebe de sănătate și averile” pe care le deține Musteață.

„După asemenea informații, trebuiau să zboare capuri serioase. Trebuia să vină Procurorul Robu la ședința CSM-ului cu mascații de la SIS și să-l întrebe de sănătate și averi pe magistratul Musteață. Ce s-a întâmplat la noi? Au intervenit avocații lui Musteață și le-au explicat celor de la SIS și altora că nu e bine să anchetezi sau să verifici averile celor unși de guvernare. Spre seară, în loc să fie deja în birourile CSM-ului, SIS zice că-i va ancheta pe cei care au scurs această informație. Mai nu zic că-l vor aresta pe Slusari că a îndrăznit să vorbească despre averile baronului justiției moldovenești. Azi deja SIS zice că îmbogățirea ilicită a unora e secret de stat și nu avea nimeni dreptul să publice documentul”, scrie Plîngău pe Facebook.

Amintim că, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

DOC compromițător pentru Musteață de la CSM! „Vedeți despre câte apartamente, case, terenuri și automobile este vorba”

La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.

DOC Stamate vrea clarificări. Cere explicații de la SIS după dezvăluirile lui Slusari referitor la averea lui Musteață

Ulterior și Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că ddocumentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.

#Dinu Plingau #Dorel Musteata #SIS

Procurorii cer modificarea și agravarea învinuirii aduse fostului președinte Igor Dodon în dosarul „sacoșa neagră”. Solicitarea vine după examinarea unor probe și audierea martorilor în cadrul procesului, iar apărarea a cerut o lună pentru a analiza noua ordonanță a acuzatorilor.

Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaliuc, noul episod de acuzare vizează o înregistrare video din 7 iunie, în care apar Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc. În imaginile respective nu apare celebra sacoșă neagră, însă procurorii susțin că discuția dintre cei doi ar indica solicitarea unei noi sume de bani. Deși înregistrarea se afla de la început în materialele dosarului, procurorii spun că au solicitat modificarea învinuirii abia acum, după examinarea suplimentară a probelor în instanță.

„Au stat probele prezentate inclusiv suplimentar și referitor la 161 de persoane decedate care în perioada lunii iunie-iulie au fost întocmite din numele acestor persoane bonuri de plată ca ar fi achitat cotizații și 585 de persoane care, la data întocmirii cotizațiilor, erau plecate peste hotare”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Astfel, acuzarea face referire și la probe privind presupuse cotizații achitate în numele unor persoane decedate sau plecate peste hotare.

Igor Dodon respinge acuzațiile. Fostul șef al statului susține că procurorii nu ar avea probe suficiente și califică dosarul drept unul politic. Dodon afirmă că procesul durează de mai bine de patru ani și susține că materialul video prezentat de acuzare drept probă-cheie nu ar fi original și ar fi fost modificat. Acesta mai afirmă că înregistrarea ar fi fost prezentată selectiv și că pista audio ar fi fost suprapusă peste imaginile video.

Aceste afirmații sunt contestate de concluziile unei expertize prezentate anterior în dosar: potrivit informațiilor publice despre examinarea efectuată de experți ai Centrului Național de Expertize Judiciare, în înregistrările analizate nu au fost identificate urme de montare sau manipulare. Dodon mai susține că acuzarea s-ar baza pe declarațiile unor persoane loiale lui Vladimir Plahotniuc și spune că autoritățile încearcă să tergiverseze procesul.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării”, a afirmat fostul președinte.

Totodată, Dodon l-a criticat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea, susținând că acesta ar manifesta lipsă de imparțialitate și anunțând că avocații săi analizează posibilitatea unei noi cereri de recuzare. Apărarea a solicitat timp pentru examinarea noii învinuiri, iar următoarea ședință este programată pentru 3 noiembrie.

Igor Dodon este judecat în dosarul „sacoșa neagră” pentru mai multe acuzații, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. El neagă toate acuzațiile.