În prima săptămână a anului 2022, 3-9 ianuarie, au fost înregistrate 3 688 de cazuri de COVID-19, dintre care 688 de cazuri în regiunea transnistreană. Incidența a constituit 99 de cazuri la 100 mii populație înregistrând o creștere cu peste 77 % față de ultima săptămână din anul 2021 și cu circa 8 % comparativ cu luna trecută.

În perioada menționată au fost înregistrate 18 cazuri de infectare în rândul gravidelor. Numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor a crescut, de la 154, în săptămâna 52, la 230 în prima săptămână a anului 2022.

Totodată, în perioada 3-9 ianuarie 2022 s-a atestat cod portocaliu în cinci teritorii: mun. Chișinău, teritoriul administrativ din stânga Nistrului, raioanele Ialoveni și Taraclia, dar și în municipiul Soroca. În 18 teritorii unde incidența era de până la 99 de cazuri la 100 mii populație s-a stabilit cod galben, iar în 15 teritorii se atestă cod verde cu o incidență de sub 50 de cazuri la 100 mii populație.

În perioada 3-9 ianuarie curent au fost notificate 73 de decese.

Menționăm că, secții cu paturi pentru pacienții cu COVID-19 rămân desfășurate în 23 de instituții medico-sanitare publice. Media zilnică a pacienților spitalizați, în perioada 3-9 ianuarie curent a constituit 717 persoane, mai puțin față de aceeași perioadă din luna trecută cu circa 38%. Fondul de paturi destinat pacienților cu COVID-19 a înregistrat o scădere de circa 3% comparativ cu ultima săptămână din anul 2021.

Procesul de vaccinare împotriva COVID-19

În perioada 3-9 ianuarie curent au fost vaccinate 32 629 de persoane, cu peste 38% mai mult față de ultima săptămână din 2021 și cu circa 24 % mai puțin comparativ cu luna precedentă. Doza booster a fost administrată la 85 310 persoane.

Acoperirea națională cu o doză în populația generală constituie peste 30%, iar cu schemă completă, aproximativ peste 29%, în total fiind administrate 1 798 876 de doze de vaccin.

Cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se înregistrează în mun. Chișinău 43% și Soroca 32%, iar cea mai redusă acoperire vaccinală se atestă în UTA Găgăuzia 18%, Sîngerei și Leova -19%.

Republica Moldova a recepționat, în total, 2 722 440 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și recomandată de toate instituțiile de sănătate la nivel național și internațional, fiind o metodă eficientă pentru a opri pandemia.

#cod portocaliu #COVID-19 #statistica COVID

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot