Igor Dodon, în special de când a fost ales președinte în 2016, a fost subiect de meme-uri virale. Chiar și atunci când a pierdut mandatul în fața Maiei Sandu, actuala șefă a statului, a rămas o sursă de „inspirație”. Toate imaginile amuzante cu el apar în urma discursurilor pe care le susține sau în urma acțiunilor pe care le face. Cel mai recent meme despre el a fost cu tematică de Paști.

Printre cele mai renumite meme-uri au fost cele legate de „nu vă jucați cu focul”, „ceai și diorgăit” (tr. tremurat), „halatul de Boboteaza”, „zodia Vodolei” (tr. Vărsător), „reforma justiției”, „kuliokul” (tr. pungă), „oliacă medic”, „ouăle de la Etulia”, „porumbelul”, dar și numeroasele imagini de Revelion.

Mai amintim că, acum câțiva ani, apăruse pe pagina sa de una din rețelele sociale un mesaj misterios: „Лошадьми шшщшшлщшшш лучше щдяяяябщш”. Acesta la fel a devenit viral în meme-uri.

Cel mai recent subiect este că Igor Dodon scoate pasca cu mâinele goale din cuptor. Acesta a postat un teaser în vlogul său săptămânat „Președintele răspunde”, iar după ce criticile au curs gârlă, precum că pasca a fost cumpărată, versiunea video integrală a fost editată. Și deja Igor Dodon ia un prosop și scoate o pască coaptă într-o altă tavă.

Surse: Politigraf, Alex Buretz. Unele imagini au fost colectate de pe Facebook și nu am reușit să găsim sursa inițială, de aceea aducem scuze și în cazul în care dvs. sunteți autorul, scrieți-ne la adresa de email contact@realitatea.md. Vă asigurăm că vă vom menționa în listă.

#Igor Dodon #meme #Pasca

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.