Mai mulţi lucrători din domeniul HoReCa şi organizatori de evenimente din municipiul Sfântu Gheorghe, România, au iniţiat un protest inedit împotriva restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, sub genericul „Căsătoreşte-te într-un supermarket”.

Aceştia au înscenat o nuntă într-un supermarket din municipiu pentru a arăta că în aceste locuri este permis accesul unui număr mare de persoane, în timpul ce în restaurante, cafenele şi alte locaţii de acest gen numărul clienţilor este limitat sau chiar interzis în localităţile în care incidenţa cazurilor de COVID-19 depăşeşte 3 la mia de locuitori.

După organizarea evenimentului, au postat fotografii pe Facebook, precum şi câteva rânduri în care şi-au explicat gestul.

„Căsătoreşte-te într-un supermarket. Acolo ai voie. Dacă vrei să-ţi uneşti destinul cu partenerul tău de viaţă nu o poţi face la restaurante sau în sălile special amenajate pentru asta, deoarece sunt închise, iar organizarea de evenimente este interzisă.

Cu toate acestea, poţi face oricând acest lucru în orice centru comercial, respectând un set minim de măsuri epidemiologice. Am dovedit noi că se poate. Acolo orice se poate. Am organizat o nuntă într-un centru comercial din Sfântu Gheorghe cu tot ce trebuie: mireasă, mire, preot, martori şi fotograf, în plus, ne-am ales şi cu o mulţime de invitaţi. Muzică nu am cerut, dar am primit.

Menţionăm că această reprezentaţie a comunităţii noastre nu a fost îndreptată împotriva centrelor comerciale, ci mai degrabă a avut scopul de a atrage atenţia asupra nedreptăţilor şi inegalităţilor din sistem. Te poţi cununa într-un supermarket, dar ar fi mai bine şi mai frumos să faci acest lucru în spaţiile în care toate condiţiile sunt perfecte pentru acest eveniment extraordinar.

Sperăm că ordinea poate fi restabilită cât mai curând posibil şi că putem primi atât cuplurile îndrăgostite, cât şi pe cei îndrăgostiţi de gusturile bune”, se arată într-o postare apărută pe paginile de socializare ale mai multor localuri din Sfântu Gheorghe.

Unul dintre iniţiatorii acţiunii, Kovacs Gabor Aron a declarat pentru Agerpres că afacerile întreprinzătorilor din domeniul HoReCa şi din industria organizatorii de evenimente au fost foarte afectate din cauza măsurilor luate în contextul pandemiei, arătând că numai în restaurantul familiei sale au fost anulate 136 de nunţi, plus alte evenimente.

„A fost un protest, nu a fost o nuntă reală, dar noi, cei din aceste domenii, nu am putut lucra în timpul pandemiei şi ne-am gândit ce putem face, pentru că într-un mall sau supermarket pot intra 3.000-4.000 de oameni, dar la noi în restaurant nu pot veni mai mult de 30 de persoane, nu mai spun 200. Noi nu am vrut să facem rău supermarketurilor, pentru că ştim că toată lumea o duce greu, dar am vrut să arătăm că şi nouă ne e foarte greu şi ce fel de legi avem în România (…) Am pierdut o grămadă de bani, angajaţi care nu au mai putut lucra. Numai nouă ni s-au anulat 136 de nunţi de când a început pandemia, plus botezuri, minirevelioane, revelioane şi alte evenimente”, a explicat Kovacs Gabor Aron.

#HoReCa #nuntă #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.