HoReCa acuză, din nou, autoritățile de indiferență și neglijare. Deși acest sector al economiei este unul dintre cele mai afectate, de la debutul pandemiei și până acum, autoritățile nu au oferit niciun suport real pentru a nu admite falimentarea afacerilor, susțin reprezentanții Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement.

Unicele intervenții ale statului au fost de restricționare și limitare a activității, spun responsabilii.

„În luna octombrie 2020, Consiliul Municipal Chișinău a intervenit cu modificări la Cerințele privind organizarea teraselor de alimentație publică pe domeniul public/privat al municipiului Chișinău, și anume: „Amplasarea teraselor pe teren proprietate municipală, organizate pe lângă unitățile de alimentație publică permanente, se va face pe baza deciziei CMC și a contractului de superficie/locațiune funciară, încheiat cu Primăria mun.Chișinău. Perioada de funcționare a acestor terase va fi stabilită în decizia CMC și în contractul de superficie/locațiune funciară. Această prevedere presupune că fiecare terasă de pe teritoriul municipiului Chișinău va putea activa doar dacă Consiliul Municipal se întrunește în ședință, asigură cvoromul necesar și votează individual pentru fiecare terasă”, susțin reprezentanții MĂR.

Aceștia se arată îngrijorați de faptul că acest fapt dublează lucrul structurilor competente în eliberarea acestor permisiuni de activitate, precum: Direcția de Comerț, Alimentație Publică și Prestări Servicii, cât și preturile de sector.

Mai mult, de la începutul lunii martie, agenții economici au fost în imposibilitate de a-și primi autorizațiile de funcționare pentru sezonul aprilie – octombrie, nici după regulamentul nou și nici după regulamentul vechi.

„Deși, pe 15 aprilie 2021, Consiliul Municipal a votat cu 26 de voturi pentru excluderea acestor prevederi, astfel, ca cerințele pentru organizarea teraselor să rămână ca și anul trecut, până în prezent, Cerințele actualizate nu sunt semnate și publicate pentru a intra în vigoare”, mai adaugă responsabilii.

Prin urmare, cei din HoReCa cer autorităților centrale să ia atitudine față de acest lucru, să lase la o parte jocurile politice și interesele personale și să permită activitatea teraselor.

#autorizații #HoReCa #terase

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.