Noul director al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, susține că penitenciarele din țara noastră trebuie reformate și numărul acestora trebuie redus de la 17 – până la 10. În același timp, noile instituții penitenciare trebuie să fie mult mai moderne, informează Realitatea.md.

„Cel mai bun penitenciar la noi este la Taraclia. Sunt trei blocuri noi, acel penitenciar este construit in ultimii ani, dar majoritatea penitenciarelor trebuie reconstruite. Penitenciarul din Soroca este următorul, care trebuie reconstruit din nou. Respective putem trece la celelalte. Dar dacă îl construim pe acesta din Chișinău, vom scoate penitenciarul N 13 si vom transfera detinutii în acel penitenciar.

Mai mult ca atât, este necesitate de optimizare a penitenciarelor. Noi avem 17 penitenciare în R Moldova, dar avem nevoie de un număr mai mic. Dar ca să facem această reformă e nevoie să construim întâi. Când construim un nou penitenciar, noi facem optimizări la compartimentul pază. Penitenciarele la noi sunt construite de pe timpurile sovietice și atunci se păzeau cu pază fizică la patru sau cinci turnuri, fiecare turn sunt câte trei sau patru gardieni. Dar când construim un nou penitenciar, ne dezicem de pază fizică și facem una mai modern și în loc de patru gardieni, vor fi doar doi, care vor sta la sistemele de monitorizare. Iar ceilalți gardieni vor fi concentrați ca și supraveghetori în incinta penitenciarelor. Iar numărul de penitenciare îl vom reduce de la 17 – la 10, atunci lucrurile vor sta mai bine”, a declarat Anatolie Falca, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

Cu referire la construcția noului penitenciar din Chișinău, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor spune că acesta încă se află la faza concursului de selectie a companiei de constructie a penitenciarului.

„Noi avem stringentă necessitate de un penitenciar nou, modern, unde să schimbăm deținuții din penitneciarul Nr 13, că avem probleme și suntem condamnați la CEDO. Noi trebuie să reconstruim penitenciarele din R. Moldova, fiindcă majoritatea dintre ele sunt într-o stare deplorabilă”, a mai spus Anatolie Falca.

#Anatolie Falcă

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china