O lege care obligă presa scrisă din Ucraina să publice în limba oficială a ţării a intrat în vigoare 16 ianuarie, în încercarea de a contracara utilizarea limbii ruse.

Toate ziarele şi revistele naţionale vor trebui să fie publicate în limba ucraineană, potrivit noii legi. Aceasta nu interzice publicarea în rusă, dar stipulează obligativitatea de a publica şi o versiune în limba ucraineană, cu acelaşi tiraj şi arie de circulaţie.

Pentru editori, publicarea de versiuni bilingve nu este considerată o opţiune profitabilă. Ultimul cotidian de limbă rusă din Ucraina, Vesti, a trecut pe limba ucraineană din 10 ianuarie.

Tranziţia se bazează pe controversata lege a limbii ucrainene din 2019, care a fost adoptată la scurt timp după ce fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a pierdut un nou mandat. Poroşenko a semnat-o cu puţin timp înainte ca actualul preşedinte Volodimir Zelenski să preia mandatul şi de atunci a fost în vigoare o perioadă de tranziţie.

Începând de la mijlocul lui mai, site-urile de ştiri înregistrate în Ucraina vor trebui cel puţin să ofere o versiune echivalentă în limba ucraineană a articolelor, iar această versiune trebuie să se deschidă prima.

Începând din iulie 2024, limba ucraineană va trebui aplicată de asemenea în mass-media regionale. Radioul şi televiziunea sunt deja de ani de zile sub cote stricte de limbă ucraineană.

Piaţa presei scrise din Ucraina este de multă vreme în declin. Săptămânalul Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) şi cotidianul Segodnia (Azi), foarte respectate, publică acum doar online.

Politica privind limba de stat din Ucraina este criticată de Rusia. Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul dintre motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea lui în 2014.

De asemenea, după cum atenţiona agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi, înainte ca proiectul de lege privind limba ucraineană să fie votat în 2019, autorii acestui proiect au exclus din text o prevedere importantă pentru toate minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, atenţiona la acea vreme Bukpress.

#limba rusa #limba ucraineana #presa #Ucraina

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.