Ambasadorul Ucrainei la Berlin a îndemnat-o pe noua şefă a diplomaţiei germane să promită livrări de arme către ţara sa, în condiţiile în care Annalena Baerbock se pregăteşte să întreprindă prima sa vizită la Kiev, informează dpa.

Potrivit ambasadorului Andrei Melnik, reticenţa Annalenei Baerbock şi a întregului nou guvern de centru-stânga al Germaniei de a livra arme este „foarte frustrantă”, pe fondul comasării de trupe la frontieră de către Rusia.

„Poporul Ucrainei este foarte dezamăgit. Acum este momentul adevărului în legătură cu cine este cu adevărat prieten”, a scris ambasadorul ucrainean într-un răspuns pentru dpa.

Melnik a spus că ucrainenii sunt conştienţi de faptul că actuala coaliţie din Germania a aprobat o politică asupra unui export de arme restrictiv către zonele de criză.

„Însă acest document politic nu este Biblia. Iar lumea este în prezent în cel mai mare pericol de război uriaş în mijlocul Europei, cel mai grav din 1945 încoace”, a subliniat el.

Statalitatea Ucrainei este ameninţată de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar ucrainenii au „dreptul sacru la autoapărare”, a adăugat ambasadorul.

Ucraina îndeamnă de ani de zile Germania să-i livreze arme pentru a se putea apăra împotriva unui potenţial atac rus, dar până acum nu a avut succes.

Însă, politicieni germani de top, printre care preşedintele Verzilor, Robert Habeck, şi noul lider al conservatorilor creştin-democraţi (CDU), Friedrich Merz, şi-au exprimat sprijinul pentru a lua în calcul aprovizionarea cu arme a Kievului.

Baerbock, membră a Verzilor, a declarat cu puţin timp înainte de Crăciun că „o escaladare militară suplimentară nu va aduce securitate pentru Ucraina”.

Melnik a amintit de infracţiunea „a nu acorda ajutor” din dreptul penal al Germaniei. „Aceleaşi principii de bază se aplică şi în relaţiile interstatale”, a afirmat el.

„Prin urmare, îndemnăm guvernul german şi în special pe ministrul de externe Baerbock să ajute de urgenţă Ucraina cu armele defensive necesare. Acesta este un imperativ moral şi uman”, a subliniat ambasadorul ucrainean.

Baerbock se va deplasa în Ucraina luni, pentru vizita ei inaugurală, apoi la Moscova, unde va avea marţi o întrevedere cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

#ambasador #arme #Germania #Rusia #Uraina

Nivelul Dunării a scăzut cu încă doi centimetri în ultimele ore, astfel că marți vor continua marți operațiunile de dragare în zonele critice ale fluviului. Lucrările sunt esențiale pentru menținerea debitului de apă necesar răcirii reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă.

În zona localității Izvoarele, între brațul Bala și Dunărea Veche, este alimentat cu combustibil utilajul de dragare care urmează să înceapă noile lucrări.

Operațiunile au rolul de a curăța albia fluviului și de a îndepărta pragurile și depunerile care s-au format în această perioadă. Acestea afectează debitul de apă care ajunge la sistemele de răcire ale centralei de la Cernavodă.

Estimările inițiale arătau că, după scufundarea barjelor folosite pentru dirijarea apei, reactorul 2 ar mai fi putut funcționa timp de aproximativ nouă zile în condițiile actuale. Situația rămâne însă critică, deoarece nivelul Dunării scade mai repede decât indicau prognozele anterioare.

Alte două puncte critice au fost identificate pe Dunăre, iar operațiuni de dragare vor începe și în aceste zone, scrie Antena 3 CNN.

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă funcționează în prezent, însă menținerea sa în activitate depinde de evoluția nivelului Dunării și de eficiența intervențiilor pentru creșterea debitului de apă care ajunge la sistemele de răcire.

„Vor continua acțiunile de dragaj ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în zona din aval de brațul Bala, respectiv în zona pragurilor care influențează scurgerea apelor”, au transmis reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române”.

Potrivit instituției, nivelul Dunării la Cernavodă înregistrează o scădere mai accentuată decât se estimase până acum. Cota minimă a apei care poate asigura funcționarea centralei este de minus 230 de centimetri.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni seară, la Euronews, că nu mai este valabilă estimarea de duminică, potrivit căreia Centrala de la Cernavodă poate funcţiona nouă zile după lucrările de creştere a debitului fluviului Dunărea.

„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”, a explicat Diana Buzoianu, subliniind că apa are de parcurs 60 de kilometri din locul în care s-au făcut lucrări până la Centrala nucleară de la Cernavodă.

Diana Buzoianu a precizat, în cadrul interviului acordat în această seară, că debitul Dunării ar putea atinge marți, 11 august, un nou nivel istoric, de 1.360 de metri cubi pe secundă. Ea a mai spus că s-a reuşit creşterea nivelului de apă al Dunării cu 8 cm în prima zi, prin coborârea celor patru barje, dar şi prin distrugerea stâncii Pârjoaia.

Guvernul a deblocat luni 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, în încercarea de a proteja funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta severă. Banii vor fi folosiți pentru adâncirea albiei în două puncte critice ale fluviului, astfel încât să fie asigurat debitul de apă necesar centralei și să fie redus riscul de indisponibilizare a capacităților de producere a energiei electrice.

Suma de 5,1 milioane de lei, aprobată din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:

-Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.

-Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.

Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiștii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche.

Potrivit celei mai recente notificări privind restricțiile de apă, 181 de localități care au sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul rezervei de apă, iar alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau intermitent în anumite intervale orare, transmite Apele Române.

Cele mai afectate județe sunt Alba, cu 45 de localități, Neamț – 39 și Bihor – 30. Alte 96 de localități, care nu dispun de sisteme centralizate sau au sisteme doar parțiale, sunt afectate de seceta prelungită, cele mai multe fiind în Botoșani – 55 de localități. De asemenea, autoritățile precizează că nivelul de umplere la data 09.08.2026 în cele 39 de lacuri de acumulare a fost de 70,63%, un volum de cca 3,070 miliarde mc existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.

A fost estimat pentru sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, un coeficient de umplere de cca. 66 %.