O lege care obligă presa scrisă din Ucraina să publice în limba oficială a ţării a intrat în vigoare 16 ianuarie, în încercarea de a contracara utilizarea limbii ruse.

Toate ziarele şi revistele naţionale vor trebui să fie publicate în limba ucraineană, potrivit noii legi. Aceasta nu interzice publicarea în rusă, dar stipulează obligativitatea de a publica şi o versiune în limba ucraineană, cu acelaşi tiraj şi arie de circulaţie.

Pentru editori, publicarea de versiuni bilingve nu este considerată o opţiune profitabilă. Ultimul cotidian de limbă rusă din Ucraina, Vesti, a trecut pe limba ucraineană din 10 ianuarie.

Tranziţia se bazează pe controversata lege a limbii ucrainene din 2019, care a fost adoptată la scurt timp după ce fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a pierdut un nou mandat. Poroşenko a semnat-o cu puţin timp înainte ca actualul preşedinte Volodimir Zelenski să preia mandatul şi de atunci a fost în vigoare o perioadă de tranziţie.

Începând de la mijlocul lui mai, site-urile de ştiri înregistrate în Ucraina vor trebui cel puţin să ofere o versiune echivalentă în limba ucraineană a articolelor, iar această versiune trebuie să se deschidă prima.

Începând din iulie 2024, limba ucraineană va trebui aplicată de asemenea în mass-media regionale. Radioul şi televiziunea sunt deja de ani de zile sub cote stricte de limbă ucraineană.

Piaţa presei scrise din Ucraina este de multă vreme în declin. Săptămânalul Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) şi cotidianul Segodnia (Azi), foarte respectate, publică acum doar online.

Politica privind limba de stat din Ucraina este criticată de Rusia. Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul dintre motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea lui în 2014.

De asemenea, după cum atenţiona agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi, înainte ca proiectul de lege privind limba ucraineană să fie votat în 2019, autorii acestui proiect au exclus din text o prevedere importantă pentru toate minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, atenţiona la acea vreme Bukpress.

#limba rusa #limba ucraineana #presa #Ucraina

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.