Primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, împlinește astăzi, 17 ianuarie, 82 de ani.

Mircea Snegur (1991-1996), și-a început mandatul de președinte într-o perioadă în care Moscova stătea cu ochii pe țara noastră, iar influența asupra noastră era foarte puternică. El este unul dintre liderii mișcării de eliberare și renaștere națională.

A fost principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială a statului și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia moldovenilor. Mircea Snegur a susținut proclamarea suveranității, obținerea independenței Republicii Moldova și a contribuit la recunoașterea tânărului stat de către Occident. Snegur a fost cel care a declarat că numele corect al limbii noastre este limba română.

În activitatea președintelui Snegur, nu putem trece cu vederea vizita sa semnificativă din SUA și întrevederea cu George Bush, la 18 februarie 1992. Atunci s-au pus bazele unei colaborări intense cu statul american și au fost schițate toate domeniile în care Moldova și SUA urmau să încheie parteneriate.

Cu această ocazie, fostul președinte al țării, Igor Dodon, a scris un mesaj de felicitare pentru primul președinte. Dodon a menționat că în perioada în care a fost în fruntea statului a recurs la sfatul ex-președinților Republicii Moldova.

„Cu prilejul zilei de naștere, adresez sincere felicitări domnului Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova.

Anii de formare și de creare a noului stat independent Republica Moldova erau marcați de mari provocări, față de care trebuia de luat decizii prompte și foarte responsabile. Astfel, consider că mandatul primului șef de stat al țării noastre a fost unul foarte dificil, iar experiența acumulată de Mircea Snegur, cu certitudine trebuie examinată și valorificată la justa valoare.

Lecțiile dure, învățate acum 30 de ani trebuie să ne ghideze astăzi, pentru a gestiona eficient și pașnic cele mai diverse situații politice și economice.

În perioada în care am deținut funcția de Președinte al statului, mereu am recurs la sfatul ex-președinților țării, știind cât de utile pot fi acestea în procesul decizional.

Reiterând profundul respect, îi urez domnului Mircea Snegur multă sănătate, liniște sufletească și multe bucurii de la cei dragi”, a scris Igor Dodon.

Mircea Snegur s-a născut pe 17 ianuarie 1940, n 1956 a absolvit școala medie din satul Frumușica, raionul Florești și în 1961 – Institutul Agricol din Chișinău. A făcut aspirantura la Catedra de fitotehnie a aceluiași institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul știinţific de doctor în științe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz în satul Lunga, raionul Florești, ulterior a deținut funcțiile de director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Știinţifice de Producție „Selecția” și director al Institutului de Cercetări Știinţifice în domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți (1978-1981).

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al PCM, iar din 1985 și până în 1989, deține funcția de secretar al CC al PCM. Din 1989 până în 1990 a activat în calitate de Președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM și de Președinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996 a fost Președinte al Republicii Moldova. La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

#Mircea Snegur #primul președinte al Republicii Moldova #zi de nastere

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.