Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, își sărbătorește ziua de naștere

17 Ian. 2022, 13:10
 // Categoria: Homepage // Autor:  Realitatea.md
17 Ian. 2022, 13:10 // Homepage //  Realitatea.md

Primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, împlinește astăzi, 17 ianuarie, 82 de ani.

Mircea Snegur (1991-1996), și-a început mandatul de președinte într-o perioadă în care Moscova stătea cu ochii pe țara noastră, iar influența asupra noastră era foarte puternică. El este unul dintre liderii mișcării de eliberare și renaștere națională.

A fost principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială a statului și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia moldovenilor. Mircea Snegur a susținut proclamarea suveranității, obținerea independenței Republicii Moldova și a contribuit la recunoașterea tânărului stat de către Occident. Snegur a fost cel care a declarat că numele corect al limbii noastre este limba română.

În activitatea președintelui Snegur, nu putem trece cu vederea vizita sa semnificativă din SUA și întrevederea cu George Bush, la 18 februarie 1992. Atunci s-au pus bazele unei colaborări intense cu statul american și au fost schițate toate domeniile în care Moldova și SUA urmau să încheie parteneriate.

Cu această ocazie, fostul președinte al țării, Igor Dodon, a scris un mesaj de felicitare pentru primul președinte. Dodon a menționat că în perioada în care a fost în fruntea statului a recurs la sfatul ex-președinților Republicii Moldova. 

„Cu prilejul zilei de naștere, adresez sincere felicitări domnului Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova.

Anii de formare și de creare a noului stat independent Republica Moldova erau marcați de mari provocări, față de care trebuia de luat decizii prompte și foarte responsabile. Astfel, consider că mandatul primului șef de stat al țării noastre a fost unul foarte dificil, iar experiența acumulată de Mircea Snegur, cu certitudine trebuie examinată și valorificată la justa valoare.

Lecțiile dure, învățate acum 30 de ani trebuie să ne ghideze astăzi, pentru a gestiona eficient și pașnic cele mai diverse situații politice și economice.

În perioada în care am deținut funcția de Președinte al statului, mereu am recurs la sfatul ex-președinților țării, știind cât de utile pot fi acestea în procesul decizional.

Reiterând profundul respect, îi urez domnului Mircea Snegur multă sănătate, liniște sufletească și multe bucurii de la cei dragi”, a scris Igor Dodon. 

Mircea Snegur s-a născut pe 17 ianuarie 1940, n 1956 a absolvit școala medie din satul Frumușica, raionul Florești și în 1961 – Institutul Agricol din Chișinău. A făcut aspirantura la Catedra de fitotehnie a aceluiași institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul știinţific de doctor în științe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz în satul Lunga, raionul Florești, ulterior a deținut funcțiile de director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Știinţifice de Producție „Selecția” și director al Institutului de Cercetări Știinţifice în domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți (1978-1981).

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al PCM, iar din 1985 și până în 1989, deține funcția de secretar al CC al PCM. Din 1989 până în 1990 a activat în calitate de Președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM și de Președinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996 a fost Președinte al Republicii Moldova. La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.