Domeniul infrastructurii naționale de date spațiale va fi eficientizat. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de modificare a Legii cu privire la infrastructura națională de date spațiale și a Legii cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică.

Modificările au fost operate în urma recomandărilor experților din cadrul Proiectului UE Twinning ,,Îmbunătățirea serviciilor de date spațiale în Republica Moldova conform standardelor UE”, implementat în perioada 2020-2022. În cadrul proiectului, s-a efectuat analiza situației în domeniul infrastructurii naționale de date spațiale și a actelor normative elaborate până la moment de către Agenția Relații Funciare și Cadastru privind implementarea INDS.

Astfel, completările propuse vor asigura o interpretare clară a obligațiilor și atribuțiilor actuale ale entităților publice și terțelor părți, care au drept juridic asupra surselor de date spațiale. De asemenea, modificările au ca scop de a duce evidența lucrărilor topo-geodezice care se execută pe teritoriul Republicii Moldova pentru a le stoca într-un singur punct de acces cu perspectiva acoperirii integrale cu aceste date a teritoriului țării. Lucrările vor fi înregistrate gratuit, cheltuielile de creare și de ținere a acestui registru se vor acoperi din contul alocațiilor bugetare sau alte surse legale.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.