SA „Moldovagaz” a transferat în întregime către SAP „Gazprom” plata pentru gazele naturale furnizate în prima jumătate a lunii ianuarie 2022. Valoarea transferului a constituit 34,375 milioane de dolari SUA, aceasta fiind tranșa finală din cele 63 milioane de dolari, care trebuiau să fie achitate pentru perioadă respectivă. Acest fapt a fost posibil grație sprijinului Guvernului Republicii Moldova, inclusiv alocării a 469 milioane lei ca avans pentru compensațiile pentru gaze naturale pentru populație, amânarea plăților TVA la bugetul de stat și transferurilor către compania „Energocom”, se arată într-o notă informativă a instituției.

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Andrei Spînu a precizat din nou că actuala criză nu este generată de către autoritățile de la putere.

Stimați cetățeni, trecem printr-o criză energetică (a gazelor) care nu este generată de noi dar care ne afectează în mod direct, pe fiecare. Guvernul își va onora toate angajamentele și va fi, în primul rând, aproape de oameni. Vom compensa și mai mult eventualele creșteri de tarif și vom asigura că gazul ajunge în fiecare casă.

Realitatea.md menționează că, marți, 19 ianuarie, compania Gazprom a trimis o solicitare oficială prin care anunță intenția sistării gazelor către Republica Moldova în cazul neachitării integrale de către compania Moldovagaz a plății curente, pentru consumul de gaze, până la data de 20 ianuarie. Acest lucru se întâmplă pentru că Moldovagaz, care are acționar majoritar compania Gazprom, nu a reușit să găsească soluții pentru a achita integral și la timp consumul.

Totodată, viceprim-ministrul Andrei Spînu a spus că Moldovagaz mai are la dispoziție o zi pentru a achita avansul total de 63 de mil. de dolari concernului rus Gazprom. Din această sumă, Moldovagaz va reuşi să achite 38 de mil. de dolari până azi. Diferenţa neachitată la ziua de azi va fi de 25 de mil. de dolari. Potrivit lui, această diferenţă s-a format din mai multe motive, dar principala cauză este creşterea semnificativă a costului de achiziţie a gazului.

De menționat este faptul că în luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai declarat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile Moldovagaz către Gazprom.

#Andrei Spinu #Moldovagaz

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.