Zeci de avocați, care ieri, 20 ianuarie au intrat în grevă generală, s-au adunat astăzi la un protest în fața Parlamentului. Juriștii au cerut excluderea amendamentului la legea cu privire la avocatură care prevede că pot fi reținuți fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților în caz, dacă au comis infracțiuni.

În același timp, Parlamentul s-a convocat astăzi într-o ședință extraordinară, iar pe agendă s-a regăsit și proiectul de modificare a legii cu privire la avocatură.

După câteva pauze, deputații au votat în lectură finală, proiectul pentru modificarea legii cu privire la avocatură împreună cu amendamentul, parțial modificat. Astfel, avocații pot fi reținuți fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova în caz de infracțiuni flagrante, corupere pasivă, activă și trafic de influență.

Documentul pentru modificarea legii cu privire la avocatură prevede că judecătorii și procurorii cu cel puțin 10 ani vechime în funcție, care vor dori să fie admiși în avocatură, vor susține examenul de calificare, fiind scutiți doar de efectuarea stagiului. Până la susținerea examenului de calificare, persoanele respective vor fi obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puțin 20 de ore, în materie de deontologie profesională a avocaților și de administrare a formelor de exercitare a avocaturii, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților.

#avocati #Consiliul Uniunii Avocaților #modificarea legii #Parlamentul #protest avocați

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.