Marea Britanie a acuzat sâmbătă, 23 ianuarie, Kremlinul că încearcă să instaleze un lider prorus în Ucraina și susține că ofițerii de informații ruși sunt în contact cu mai mulți foști politicieni ucraineni, o strategie ce ar face parte din planurile Moscovei pentru o invazie, relatează Reuters.

Ministerul britanic de Externe spune că are informații potrivit cărora guvernul rus îl are în vedere pe fostul deputat ucrainean Evgheni Muraiev ca potențial candidat pentru o conducere pro-rusă.

Evgheni Muraiev, în vârstă de 45 de ani, este un politician pro-rus care se opune integrării Ucrainei în Occident. Potrivit unui sondaj realizat în decembrie 2021 de centrul de reflecție Razumkov, el s-ar clasa pe locul al șaptelea în rândul potențialilor candidați la alegerile prezidențiale din 2024, cu o susținere de 6,3 la sută.

„Informațiile de care dispunem astăzi arată amploarea acțiunilor ruse ce vizează subminarea Ucrainei și dezvăluie intențiile Kremlinului”, a afirmat ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-o declarație dată publicității la Londra la scurt timp după ce la Moscova și Kiev trecuse de miezul nopții.

Marea Britanie, care a furnizat Ucrainei săptămâna aceasta 2.000 de rachete și o echipă de instructori militari, spune că deține informații potrivit cărora serviciile de informații rusești mențin legăturile cu „numeroși” foști politicieni ucraineni, inclusiv cu personalități de rang înalt care au legături cu fostul președinte Viktor Ianukovici. „Unii dintre acești politicieni țin legătura cu ofițeri de informații ruși implicați în prezent în planificarea unui atac asupra Ucrainei”, se arată în comunicatul Ministerului britanic de Externe.

Fost președinte și premier al Ucrainei, Viktor Ianukovici a fugit în Rusia în 2014, după trei luni de proteste împotriva guvernării sale (protestele Euromaidan), și a fost condamnat în absență la 13 ani de închisoare pentru trădare, în 2019.

Diplomaţia britanică mai menţionează numele lui Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 – 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei) sau chiar Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 – 2014).

Joi, Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a patru ucraineni, inclusiv doi parlamentari în exerciţiu, acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete ruse (FSB). Washingtonul a invocat „activităţile lor destabilizatoare” în Ucraina. Este vorba de parlamentarii Taras Kozak şi Oleg Voloşin, acuzaţi că au fost instruiţi de FSB să „recruteze foşti şi actuali oficiali guvernamentali pentru a se pregăti să preia controlul asupra guvernului ucrainean”, dar şi de Volodimir Sivkovici, citat în comunicatul diplomaţiei britanice.

„Rusia trebuie să reducă tensiunea, să pună capăt campaniilor sale de agresiune și dezinformare și să urmeze calea diplomației. Așa cum Marea Britanie și partenerii noștri au spus în repetate rânduri, orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică masivă, cu costuri serioase”, a avertizat șefa diplomației de la Londra.

Declarația a fost publicată în primele ore ale zilei de duminică, 23 ianuarie (ora Moscovei și Kievului) și deocamdată nu există nicio replică din partea Kremlinului sau a lui Muraiev.

O sursă din Ministerul de Externe de la Londra a subliniat că nu este o practică obișnuită să fie făcute publice informații de la serviciile de spionaj, însă a fost luată această decizie după o analiză atentă, pentru a descuraja agresiunea rusă.

Ministerul britanic de Externe a refuzat să furnizeze dovezi pentru a-și susține acuzațiile, care vin într-un moment în care tensiunile dintre Rusia și Occident sunt în creștere, din cauza desfășurării de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina. Moscova dă asigurări că nu are intenții de invazie.

Afirmațiile britanicilor vin, de asemenea, la o zi după ce diplomați americani și ruși de rang înalt nu au reușit să facă progrese majore în discuțiile pentru rezolvarea crizei din Ucraina, dar au convenit să continue convorbirile. Rusia a transmis Statelor Unite că pune anumite condiții, între care o oprire a extinderii NATO spre est și un angajament că Ucrainei nu i se va permite niciodată să se alăture alianței militare occidentale.

Pe de altă parte, Downing Street a anunțat că premierul Boris Johnson vrea să intensifice presiunea asupra Rusiei în această săptămână, cerându-le omologilor săi europeni să fie solidari cu Statele Unite pentru a contracara agresiunea rusă.

Anterior acestui comunicat al Ministerului britanic de Externe, agenția de știri rusă RIA Novosti, care cita surse diplomatice, relatase că ministrul britanic de externe, Liz Truss, este așteptată la Moscova în februarie pentru a se întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și omologul său britanic, Ben Wallace, ar fi convenit, la rândul lor, să poarte discuții.

„Ministrul de externe britanic a solicitat să aibă ocazia de a se deplasa la Moscova pentru discuţii cu Lavrov. Moscova a fost de acord ca vizita să aibă loc în februarie”, a declarat sursa citată de RIA, potrivit Agerpres.

Marea Britanie şi aliaţii săi din NATO au avertizat Moscova în repetate rânduri că riscă sancţiuni economice severe, în cazul unei invazii în Ucraina.

Aflată într-o vizită în Australia în această săptămână, Liz Truss a declarat că Marea Britanie şi aliaţii săi trebuie să răspundă împreună ameninţărilor globale, să aprofundeze legăturile cu democraţiile din zona indo-pacifică şi să se opună „agresorilor globali”, care se folosesc de dependenţa economică pentru a obţine ceea ce doresc, o aluzie transparentă la gazul rusesc.

Statele Unite consideră că acuzaţiile britanice conform cărora Moscova încearcă să instaleze un lider prorus în Ucraina sunt „profund îngrijorătoare”, a declarat Casa Albă sâmbătă ca răspuns la declaraţia Ministerului de Externe de la Londra, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Acest tip de complot este profund îngrijorător. Poporul ucrainean are dreptul suveran de a-şi hotărî propriul viitor şi suntem alături de partenerii noştri aleşi democratic în Ucraina”, a declarat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate.

#lider #Marea Britanie #Rusia #Ucraina

Premierul Vasile Tofan a mers miercuri, 19 august, în fața profesorilor care protestează în Piața Marii Adunări Naționale și le-a spus că bugetul nu permite, în acest moment, majorarea salariilor în măsura solicitată. Șeful Guvernului a recunoscut că situația financiară este dificilă, dar a promis că Executivul va veni cu măsuri pentru a identifica bani și a îmbunătăți situația din educație.

„Nu o să fiu populist și o să le spun oamenilor lucrurile așa cum sunt. Și lucrurile așa cum sunt, dragi profesori, e că lucrurile stau prost la capitolul bugetar. Vreau să o spun direct”, a declarat Tofan.

Premierul le-a spus profesorilor că înțelege nemulțumirea și chiar furia acestora, dar a explicat că orice majorare de cheltuieli trebuie să aibă o sursă de finanțare.

„Când dăm un leu într-o direcție, trebuie să înțelegem de unde îl luăm”, a spus el.

Tofan a menționat că, pe lângă educație, Guvernul are solicitări de finanțare și din partea agricultorilor, a angajaților din domeniul drumurilor, infrastructurii, sănătății și afacerilor interne.

„În toate sectoarele trebuie să ne asumăm măsuri curajoase și să eficientizăm sectorul public, inclusiv în educație avem unde eficientiza. Ca să putem plăti cu salarii mai bune trebuie să continuăm cu măsurile curajoase făcute de domnul Perciun”, a afirmat Tofan.

Tofan l-a apărat și pe ministrul Educației, Dan Perciun. Acesta a declarat că Perciun este unul dintre miniștrii care insistă cel mai mult pentru bani destinați educației.

„Eu nu cunosc un alt ministru, pentru că pentru mine, vă spun ca prim-ministru, îmi vine foarte greu cu domnul Perciun. Pentru că atunci când avem ședințele interne și toți luptă pentru buget, el strigă cel mai tare. El este cel mai agresiv, în sens bun, și luptă pentru voi”, a declarat Tofan.

Ministrul Educației, Dan Perciun, prezent și el la manifestație, a fost huiduit de mulțime.

„Ne-au reușit anumite lucruri împreună și trebuie să le continuăm. Suntem o țară pentru care educația este foarte importantă și în ultimii ani au fost mai multe revendicări pe care le-am realizat… Trebuie să continuăm această dinamică. Acum, în 2026 avem o situație excepțională, nu pe potriva așteptărilor dumneavostră… O să încercăm să găsim acele soluții care ne vor permite să ne onorăm angajamentele”, a spus ministrul.

Autoritățile au anunțat că astăzi la ora 14:00, Guvernul va prezenta un set de măsuri privind revendicările cadrelor didactice.

Precizăm că sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat, miercuri, în fața Guvernului. Aceștia cer majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar.

Participanții au semnat o rezoluție prin care își exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor și cer ca munca din sistemul educațional să fie respectată prin venituri „demne și motivante”. Potrivit acestora, un salariu decent este un drept, nu un privilegiu.

Profesorii solicită respectarea angajamentelor privind majorarea salariilor de la 1 septembrie, precum și prevederea clară a acestei creșteri în actele normative. Totodată, aceștia cer o creștere salarială substanțială, care să contribuie la sporirea atractivității profesiei didactice și la menținerea angajaților în sistem.