Blocul PCRM-PSRM a contestat la Curtea Constituțională decizia Parlamentului privind instituirea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile! Opoziția cere Înaltei Instanțe anularea hotărârii Legislativului și revenirea la normalitate, în condițiile în care Moldovagaz a transferat plățile restante către Gazprom. Deputații PCRM-PSRM spun că menținerea situației excepționale la nivel național este nejustificată și acuză guvernarea că ar încerca, prin intermediul stării de urgență, să limiteze drepturile și libertățile cetățenilor și să cenzureze mass-media.

„ Considerăm că motivele introducerii stării de urgență deja au fost depășite. Moldovagaz deja a făcut plata către Gazprom. Problema a decăzut și în această situație nu putem înțelege pentru ce este nevoie de stare de urgență pentru 60 de zile. Considerăm că acest lucru este un plan bine gândit și ține de dorința de a submina drepturile civile ale oamenilor, de a nu permite proteste și pentru a controla mass-media din Republica Moldova”, a spus vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Opoziția parlamentară spune că există un precedent din perioada Guvernului Chicu când magistrații Curții au anulat starea de urgență pe motivul lipsei argumentelor plauzibile privind menținerea ei în vigoare. Deputații PCRM-PSRM cer Înaltei Curți să-și păstreze consecvența în luarea deciziilor și să anuleze starea de urgență instituită de PAS. În caz contrar, opoziția amenință cu proteste.

„Dacă Curtea Constituțională va demonstra duble standarde și dacă va demonstra apartenență partinică la cei din PAS, acesta va fi încă un argument pentru cetățenii Republicii Moldova că ordinea de drept și legea în Republica Moldova nu mai sunt respectate. În această situație oamenii au tot dreptul la protest”, a mai spus Vlad Batrîncea.

Starea de urgență a fost instituită de Parlament la data de 20 ianuarie, pentru o perioadă de 60 de zile. Potrivit legii, pe perioada stării de urgență poate fi dispusă, la necesitate, raționalizarea consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice. De asemenea, pe perioada stării de urgență poate avea loc instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru gazele naturale folosite, instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid, în caz de necesitate, alocarea banilor pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale, în caz de necesitate.

#Curtea Constitutionala #protest #socialisti

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.