Autoritățile au încercat să tăinuiască așa-zisul amendament „Stamate”, iar trecerea lui prin procedură parlamentară a avut loc contrar Regulamentului Legislativului. Este opinia avocatului Oleg Efrim, care spune că formula de compromis, aprobată vineri în Parlament, este o opțiune mai bună, decât dacă amendamentul ar fi fost aprobat în varianta inițială. În același timp, președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamate, recunoaște că avocații au nevoie de garanții pentru a-și exercita funcțiile, dar acestea nu pot sta în calea combaterii corupției, notează IPN.

Amendamentul Olesei Stamate prevedea, în formula sa inițială, excluderea totală a prevederii potrivit căreia avocații nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați, decât cu acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților. Potrivit avocaților, proiectul a fost aprobat cu abateri de la norma legală.

„Noi ne-am trezit peste noapte cu o inițiativă, un amendament pentru lectura a doua a unei legi, despre care avocații au aflat absolut întâmplător. Asta a stârnit o mare revoltă în interiorul breslei. S-a creat percepția că se face tainic. Pentru că era vorba de lectura a doua a altui amendament de concept. Conceptul viza accederea în avocatură. Propunerea autorului ține de anularea unor garanții care sunt inerente profesiei de avocat. Este cu totul alt concept. După Regulamentul Parlamentului, astfel de amendamente nu-și au locul după prima lectură. Organul de urmărire penală ar putea să intenteze unui avocat un dosar pe evaziune fiscală, să vină să percheziționeze biroul acestui avocat, căutând de fapt, actele unui client de care este interesat”, a spus avocatul Oleg Efrim, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV Chișinău.

După ce avocații și-au manifestat indignarea față de varianta inițială a amendamentului, conținutul acestuia a fost modificat. Într-un final, a fost aprobată formula de compromis potrivit căreia avocații nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția cazurilor de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență sau infracțiuni flagrante.

„Sunt de acord că avocatul trebuie să beneficieze de anumite garanții. Dar, în țara noastră am văzut cum judecătorilor le sunt asigurate toate garanțiile de independență, după cele mai bune standarde europene, iar independență nu am văzut. La fel e în cazul procurorilor. Înțeleg că pot exista abuzuri din partea organului de urmărire penală, logica nu este de a construi ziduri în jurul anumitor categorii de profesioniști, împotriva acestor abuzuri, ci de a elimina aceste abuzuri. Neapărat menținem garanțiile în ceea ce privește perchezițiile și păstrarea secretului profesional”, a spus președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Ieri, președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu, a anunțat că apărătorii renunță la greva generală inițiată la 20 ianuarie și le-a cerut autorităților elaborarea și aprobarea până la sfârșitul lunii aprilie 2022 a unei legi care le-ar asigura avocaților garanții suplimentare. În eventualitatea în care revendicarea nu va fi respectată, avocații amenință cu o nouă grevă generală.

#Oleg Efrim #Stamate #Uniunea Avocatilor

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.