Amendamentul buclucaș al Olesei Stamate ar putea scoate avocații la proteste

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, le cere colegilor săi avocați să se solidarizeze și prin acțiuni civilizate să ceară deputaților excluderea din procedură parlamentară a amendamentului la legea cu privire la avocatură. Amendamentul buclucaș aparține președintei comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, și presupune că avocații pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Astfel, dacă amendamentul Olesei Stamate va fi aprobat de Parlament, din legislație va dispărea prevederea potrivit căreia „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”.

Președintele Uniunii Avocaților califică argumentarea amendamentului drept una „josnică și umilitoare și care arată că autorii amendamentului, NU înțeleg importanța profesiei de avocat în general și rolul avocatului în special, în societate, precum și la înfăptuirea justiției”.

„Acest amendament atentează la independența avocatului în exercitarea profesiei de avocat, reduce esențial independența exercitării profesiei de avocat și implicit, contribuie la diminuarea calității actului justiției. Faptul că aleșii poporului consideră ca în timpul exercitării profesiei de avocat, orice reprezentant al organului de urmărire penală poate să ne intimideze pentru ca nu suntem comozi cuiva, sau suntem prea vocali, sau deranjăm pe cei care protejează diferite interese, atunci este grav” spune președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu într-un mesaj pe Facebook.

Popescu spune că amendamentul contravine Legii Supreme și încalcă garanțiile profesionale ale apărătorilor.

“Țin să atrag atenția autorilor amendamentului, dar și societății că în conformitate cu art. 26 alin. (1), (4) din Constituția RM, dreptul la apărare este garantat. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege. Atât Legea fundamentală, cât și Legea 1260/2008 cu privire la avocatură, consacră principiul independenței exercitării profesiei de avocat. În acest sens, acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților în cazurile reţinerii, aducerii silite, arestării, percheziționării avocatului, constituie o anumită garanție, care diminuează riscul abuzurilor, acțiunilor arbitrare, precum şi al acuzațiilor false împotriva avocatului de către persoane interesate”, mai spune Dorin Popescu.

Președintele Uniunii Avocaților menționează că avocații sunt actori apolitici, dar sunt nevoiți să riposteze politicului, pentru a-și apăra independența profesională. Dorin Popescu se arată convins că avocații nu se ascund în spatele imunității profesionale, iar dacă vor exista suspiciuni de acțiuni ilegale, Consiliul Uniunii Avocaților nu va acoperi eventuale fărădelegi.

„Faptul că aleșii poporului consideră ca în timpul exercitării profesiei de avocat, orice reprezentant al organului de urmărire penală poate să ne intimideze pentru ca nu suntem comozi cuiva, sau suntem prea vocali, sau deranjăm pe cei care protejează diferite interese, atunci este grav”, spune Popescu.

#Uniunea Avocatilor #Olesea Stamate #avocati

Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

Atacuri militare nediscriminatorii
Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni
Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război
Detenții ilegale și arbitrare ale civililor
Strămutări și transferuri nejustificate ale populației
Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei
Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei
Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate
Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private
Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare
Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.