Statele Unite au plasat până la 8.500 de militari în stare de alertă care ar putea fi dislocaţi în rândul trupelor NATO în cadrul crizei ucrainene, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, scrie agerpres.ro.

„Numărul trupelor pe care secretarul Apărării le-a plasat în stare de alertă ridicată este de până la 8.500 de persoane”, a declarat el, subliniind că, „deocamdată, nu a fost luată nicio decizie cu privire la desfăşurare de forţe în afara Statelor Unite”.

Nivelul de alertă ridicată permite pregătirea trupelor pentru a fi gata de plecare în cinci zile, în loc de zece zile, a explicat purtătorul de cuvânt. Aceste trupe, în mare parte trupe terestre şi unităţi de sprijin, vor opera în ţările NATO din Europa de Est, dar nu şi în Ucraina, a spus el.

„Le-am spus clar aliaţilor de pe flancul estic că suntem pregătiţi să le susţinem capacităţile în caz de nevoie”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Ele ar fi desfăşurate în sprijinul Forţei de reacţie rapidă a NATO, care numără 40.000 de militari, dar secretarul Apărării, Lloyd Austin, ar putea folosi unele unităţi şi „pentru alte situaţii neprevăzute”, a spus el fără a oferi detalii. Această forţă de reacţie „nu a fost activată, depinde de NATO să o facă”, a subliniat John Kirby, refuzând să spună dacă forţa Alianţei ar putea fi activată preventiv sau numai după mişcări de trupe ruseşti în Ucraina.

„Nu vorbim în numele Alianţei”, a spus el, spunând că depinde de NATO să explice „în ce circumstanţe” va activa acea forţă.

„Nu spunem că diplomaţia a murit”, întrucât negocierile între Rusia şi Statele Unite continuă pentru dezamorsarea crizei, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Dar „este foarte clar”, a adăugat el, „că, în prezent, ruşii nu au intenţia de a începe o dezescaladare”.

Prezenţa militară rusă „a crescut”, a explicat el. Moscova continuă să adune trupe „la frontiera cu Ucraina şi în Belarus numărul (militarilor) este în creştere”.

Rusia este acuzată de occidentali că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi la frontierele ucrainene în vederea unui atac, ceea ce ea dezminte.

Moscova pretinde garanţii pentru securitatea sa, în special respingerea aderării Ucrainei la NATO, încetarea extinderii Alianţei şi desfăşurării militare în Europa de Est. Revendicări inacceptabile pentru occidentali.

#NATO #soldati #SUA

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.