Pe măsură ce alte țări încep să retragă personalul ambasadei și personalul diplomatic din Ucraina din cauza preocupărilor sporite legate de o invazia rusă, Canada își îndeamnă cetățenii să evite călătoriile neesențiale și să părăsească țara.

„Dacă vă aflați în Ucraina, ar trebui să evaluați dacă prezența dumneavoastră este esențială”, se arată în ghidul actualizat pentru a evita călătoriile neesențiale în regiune, din cauza „amenințărilor rusești în curs de desfășurare și a acumulării militare în și din jurul țării”.

În weekend, atât Departamentul de Stat al SUA, cât și guvernul britanic au recunoscut că unii angajați ai ambasadei și familiile lor au fost evacuate ca răspuns la amenințarea tot mai mare a Rusiei.

Întrebat dacă Canada intenționează să facă același lucru mai devreme, luni, 24 ianuarie, premierul Justin Trudeau a fost reținut.

„Urmărim extrem de îndeaproape situația din Ucraina… Există multe planuri de urgență în vigoare”, a spus Trudeau. „Siguranța diplomaților canadieni și a familiilor lor este, desigur, primordială și vom continua să fim acolo pentru Ucraina și să asigurăm siguranța canadienilor și a ucrainenilor.”

Trudeau a spus că Canada va lua decizia de a retrage personalul canadian pe baza „siguranței pe teren”, deoarece se referă la acumularea de trupe de către Rusia de-a lungul frontierei.

Invocând considerente de securitate și politica lor de a nu discuta „detalii operaționale”, Global Affairs Canada nu a comentat câți diplomați canadieni ar trebui să fie evacuați în cazul în care situația va escalada și mai mult.

„Global Affairs Canada ia foarte în serios siguranța și securitatea personalului nostru, a familiilor lor și a misiunilor noastre de peste mări. Global Affairs Canada lucrează cu misiunile sale în dezvoltarea unei planificări prudente de urgență pentru orice tip de situație de urgență și monitorizează în permanență situația de securitate la misiunile sale din străinătate”, a declarat purtătoarea de cuvânt, Patricia Skinner, într-un e-mail.

Îndreptându-se spre o retragere virtuală de trei zile a cabinetului, Trudeau a fost, de asemenea, întrebat dacă guvernul canadian este mai aproape de a răspunde solicitărilor Ucrainei ca Canada să extindă operațiunea UNIFER, să furnizeze arme defensive și să impună mai multe sancțiuni Rusiei.

„Sunt sigur că vor veni mai multe anunțuri”, a spus premierul.

Întrebat cât de mult mai trebuie să cântărească Canada celelalte solicitări ale Ucrainei, Trudeau a spus că va fi un subiect de discuție la ședințele de guvern din următoarele zile.

„Acesta este un lucru care contează profund pentru noi”, a spus el.

Liderul conservator Erin O’Toole a declarat că Canada ar trebui să ofere asistență militară „în orice mod aliații noștri ucraineni consideră că este util”, precum și sancțiuni suplimentare.

„Trebuie să trimitem lucruri care pot ajuta Ucraina să se ridice în fața acestei agresiuni… Dacă aliații noștri ucraineni au nevoie de mai mult, au nevoie de lucruri pentru a respinge de fapt un atac sau pentru a salva vieți, ar trebui să oferim ce echipamente putem”, a declarat O’Toole într-un interviu pentru Power Play de la CTV News Channel.

Întrebat dacă el crede că este timpul pentru ca diplomații canadieni să plece, O’Toole a spus că, dacă Global Affairs Canada nu poate garanta siguranța lor, atunci Canada „ar trebui să se uite la planurile de a vă asigura că putem ajuta personalul nostru de pe teren, dar, de asemenea, canadienii care ar putea fi în pericol acolo.”

#Canada #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.