Ministerul Sănătății informează că, în perioada 17 – 23 ianuarie 2022 (săptămâna 3) au fost înregistrate 20 428 de cazuri de COVID-19, dintre care 2 375 în regiunea transnistreană. Incidența a constituit 548 de cazuri la 100 mii populație înregistrând o creștere cu peste 135 % față de săptămâna 2 din anul 2022 și cu circa 8,8 ori comparativ cu luna trecută.

Conform informațiilor, în perioada menționată au fost înregistrate 115 cazuri de infectare în rândul gravidelor. Numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor a crescut, de la 724, în săptămâna 2, la 2 811 în a treia săptămână a anului 2022.

Totodată, în perioada 17 ianuarie – 23 ianuarie 2022 s-a stabilit cod roșu în 30 de teritorii, iar cod portocaliu în 6 teritorii cu o incidență de la 207 la 239 de cazuri la 100 mii populație.

În perioada 17 ianuarie – 23 ianuarie curent au fost notificate 78 de decese.

„Menționăm că, secții cu paturi pentru pacienții cu COVID-19 rămân desfășurate în 30 de instituții medico-sanitare publice. Media zilnică a pacienților spitalizați, în perioada 17 ianuarie – 23 ianuarie curent, a constituit 1 706 persoane, mai mult față de săptămâna precedentă cu peste 73%. Fondul de paturi destinat pacienților cu COVID-19 a înregistrat o creștere de circa 84% comparativ cu a doua săptămână a anului 2022”, se arată în nota informativă a Ministerul Sănătății.

Procesul de vaccinare împotriva COVID – 19

În perioada 17 ianuarie – 23 ianuarie curent au fost vaccinate 45 723 de persoane, cu circa 12% mai mult față de a doua săptămână din 2022 și cu circa 15% mai puțin comparativ cu luna precedentă. Doza booster a fost administrată la 139 969 de persoane.

Acoperirea națională cu o doză în populația generală constituie peste 30%, iar cu schemă completă – aproximativ 29%, în total fiind administrate 1 885 336 de doze de vaccin.

Cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se înregistrează în mun. Chișinău – 45% și Soroca – 33%, iar cea mai redusă acoperire vaccinală se atestă în UTA Găgăuzia 18%, Sîngerei și Leova -20%.

De menționat că, Republica Moldova a recepționat, în total, 2 722 440 de doze de vaccin împotriva COVID-19.

Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și recomandată de toate instituțiile de sănătate la nivel național și internațional, fiind o metodă eficientă pentru a opri pandemia.

#cazuri de infectare #COVID-19 #Ministerul Sănătății #pacienti

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.