Comisia Europeană a propus luni, 24 ianuarie, o finanțare de peste 1 miliard pentru Ucraina, îndemnând blocul să acționeze rapid asupra pachetului, pe fondul temerilor care se profilează cu privire la o invazie rusă, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Mișcarea este cea mai recentă încercare a aliaților europeni de a-și arăta sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta se confruntă cu peste 100.000 de soldați ruși adunați de-a lungul graniței sale, alimentând avertismentele privind comploturile Kremlinului de a destabiliza sau ataca țara. Și vine în momentul în care Ucraina și-a exprimat frustrarea față de țările UE precum Germania pentru că au refuzat să trimită arme.

Cu toate acestea, nu este clar cât de repede ar putea ajunge banii UE în Ucraina. Finanțarea trebuie să primească undă verde din partea țărilor UE și a Parlamentului European înainte de a fi finalizată.

Pachetul, care ar putea ajunge la 1,32 miliarde de euro, conține un amestec de împrumuturi și granturi despre care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis că vor „ajuta Ucraina acum să-și abordeze nevoile de finanțare din cauza conflictului”. Dacă va fi aprobat, a adăugat ea, UE ar putea începe „plata rapidă” către Ucraina a 600 de milioane de euro.

Un oficial al Comisiei a subliniat că întregul pachet reprezintă bani „noi” pentru Ucraina, care ar fi ușor accesibili.

Dincolo de finanțarea propusă luni, von der Leyen a spus că Comisia „va începe în curând să lucreze” la un pachet de ajutor financiar pe termen mai lung pentru Ucraina „pentru a sprijini eforturile de modernizare ale țării”.

În plus, Comisia își intensifică asistența bilaterală pentru Ucraina, alocând încă 120 de milioane EUR sub formă de granturi.

„Să fie clar încă o dată”, a spus von der Leyen. „Ucraina este o țară liberă și suverană. Își face propriile alegeri. UE va continua să-i fie alături”.

Miniștrii de externe ai UE și-au reafirmat luni sprijinul pentru Ucraina, condamnând încă o dată Rusia și avertizând asupra unui răspuns unitar și sever dacă Moscova va invada. Dar aliații se confruntă și cu dezacorduri cu privire la modul exact de a răspunde, cu opinii diferite cu privire la sancțiunile care ar pedepsi cel mai eficient Rusia, limitând în același timp daunele aduse economiei europene.

Șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a declarat luni, de asemenea, că blocul nu va evacua familiile diplomaților UE din Ucraina deocamdată, chiar dacă SUA. și U.K. a început acest proces pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează.

#Comisia Europeană #finantare #Ucraina #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.