Majorarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale și ale angajaților din secretariatul instituției este justificată prin creșterea volumului de muncă. Președinta Înaltei Instanțe, Domnica Manole spune că, în ultimii ani, a crescut considerabil numărul sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, însă numărul personalului din cadrul instituției a rămas neschimbat. Potrivit președintei CCM, pentru a crește atractivitatea locurilor de muncă la Curte, majorarea salariilor este un imperativ.

Președinta Curții Constituționale spune că, în ultima perioadă, a crescut enorm volumul de muncă pentru angajații Curții, în condițiile în care tot mai multe instituții nemulțumite, solicită Înalte Instanțe verificarea constituționalității unor legi.

„Volumul de activitatea al Curții este în creștere, este în creștere numărul deciziilor de inadmisibilitate. Dacă în anul 2015 au fost pronunțate 12 decizii de inadmisibilitate, atunci în anul 2021 au fost pronunțate 175. Cu referire la numărul sesizărilor, dacă în anul 2020 au fost înregistrate 227 de sesizări, în 2021 au fost înregistrate 293 de sesizări. Este în creștere și numărul sesizărilor transferate pentru anul următor. Cu toate acestea, Curtea trebuie să facă față volumului de muncă, având același număr de unități de personal, aprobat cu mai mulți ani în urmă”, a declarat Domnica Manole.

Președinta CCM a menționat că plenul Curții activează în condiții deficitare, întrucât mandatul unui judecător al Curții rămâne vacant. Din cei 6 judecători constituționali, doar 5 fotolii sunt ocupate. În plus, Domnica Manole spune că pentru a atrage specialiști să lucreze la Curte este necesară majorarea lefurilor.

„ Având în vedere caracterul complex al sesizărilor și volumul activității Curții care crește în mod constant, pentru creșterea calității procesului de control al constituționalității este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul secretariatului Curții Constituționale, majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Odată cu aprobarea de către Parlament a legilor bugetului de stat pentru anul 2022, a fost majorat și salariul judecătorilor Curții Constituționale. Astfel, în 2022 lefurile magistraților CCM cresc cu 34%, adică până la suma de 60 de mii de lei pe lună.

#Curtea Constitutionala #Domnica Manole #salarii CCM

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.