Procurorii din cadrul Procuraturii (PA) au venit cu detalii referitoare la perchezițiile efectuate joi, 27 ianuarie, la domiciliul Rodicăi Antoci, șefa Autorității Naționale de Integritate. Astfel, conform notei informative, procurorii anticorupție au efectuat 9 percheziții în cadrul unei cauze penale, pornită conform bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, prevăzută de art.328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, în care este vizată președinta Autorității Naționale de Integritate (în continuare ANI) și o angajată din cadrul acestei instituții.

Mai mult, procurorii spun că acestea sunt cercetate pentru faptul că, depășind atribuțiile de serviciu, prin acțiunile lor au cauzat instituției publice un prejudiciu în valoare totală de 126 570 lei în următoarele circumstanțe:

„Într-un caz, președinta ANI și angajata instituției sunt cercetate pentru că ar fi achitat servicii în valoare de 29 570 lei pentru lucrări de vopsire a automobilelor deși contractul încheiat între ANI și agentul economic nu includea astfel de servicii. Într-un alt caz, persoanele sunt cercetate pentru că, acționând contrar atribuțiilor de serviciu, în timp scurt după ce de către un agent economic contractat a fost efectuată reparația și instalarea ușilor în edificiul ANI, din motivul că nu le-a plăcut caracteristicile ușilor, contrar prevederilor legale au contractat un alt agent economic de la care au cumpărat alte 7 uși în valoare de 97 000 lei”, se arată în nota informativă.

Totodată, în scopul acumulării probatoriului necesar, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul președintei ANI, în automobilul de serviciu și automobilul personal al acesteia, precum și în biroul de serviciu din incinta ANI.

„Perchezițiile au avut loc la domiciliul angajatei ANI și în două birouri de serviciu utilizate de aceasta din incinta ANI, precum și la sediul celor doi agenți economici cu care au fost încheiate contractele. În rezultatul perchezițiilor efectuate au fost ridicate telefoane, calculatoare, documente, agende și alte înscrisuri, care urmează să fie cercetate de către procurori și să le dea o apreciere asupra relevanței probatorii a acestora pe cazul investigat”.

În același context, procurorii informează că în cadrul acestei cauze penale nu a fost reținută nicio persoană.

„Președintei și angajatei ANI, li-au fost înmânate citații, pentru a se prezenta la data de 01 februarie 2022, pentru a fi audiate în calitate de bănuiți în săvârșirea infracțiunii enunțate supra. Totodată, Procuratura reiterează că, acțiunile de urmărire penală desfășurate astăzi de către procurorii anticorupție nu au nici o legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu de către reprezentanții ANI în procesul de control al averilor și intereselor personale ale persoanelor publice”, se mai arată în nota informativă a PA.

Acțiunile sunt desfășurate în limitele legale, cu asigurarea respectării principiului prezumției de nevinovăție a persoanelor, cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților legitime.

Realitatea.md amintește că, în dimineața zilei de joi, 27 ianuarie, procurorii anticorupție au descins cu percheziții la domiciliul Rodicăi Antoci, șefa Autorității Naționale de Integritate.

La mijlocul lunii Noiembrie, în presă a apărut o scrisoare anonimă prin care președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, este acuzată de o serie de ilegalități pe care le-ar fi comis în procesul de gestionare a banilor instituției.Potrivit scrisorii, președinta ANI Rodica Antoci ar fi încheiat contracte ilegale din bani publici în valoare de circa un milion de lei. Aici ar fi inclus și reparația capitală a mașinii personale accidentate de soțul Rodicăi Antoci, cheltuieli nejustificate la prețuri duble în procesul reparației sediului ANI, procurări de mobilă în alte scopuri decât cele prevăzute, încălcări în repartizarea controalelor și favorizarea angajaților care se supun ordinelor președintei ANI, fără ai reproșa ceva.

#ANI #Percheziții #Procuratura Anticoruptie.#Rodica Antoci

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.