Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a instituit șase grupuri de lucru în vederea revizuirii și ajustării cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a noilor modificări la legea cu privire la funcționarea ANI, care au intrat în vigoare vineri, 29 octombrie.

Potrivit ANI, pentru a ajusta cadrul legal cu noile schimbări operate la lege de către Parlament, președinta Autorității, Rodica Antoci, a semnat un ordin cu privire la instituirea celor șase grupuri de lucru.

Membrii grupurilor de lucru vor studia noile modificări adoptate și intrate în vigoare și vor formula propuneri de modificare a mai multor documente ce vizează activitatea Inspectoratului de Integritate, dar și a instituției per ansamblu. Astfel, vor fi operate modificări la metodologia de efectuare a controlului averii și intereselor personale, Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului de Integritate, regulamentul cu privire la contravențiile constatate, instrucțiunea cu privire la modul de soluționare a conflictelor de interese de către inspectorii de integritate, regulamentul privind modul de completare a declarației de avere și interese personale, ghidul privind depunerea online a declarației de avere, regulamentul privind asigurarea transparenței în procesul decizional etc.

De menționat că, unul dintre grupurile create urmează să realizeze acțiunile necesare în scopul ajustării formularului electronic al declarației de avere și interese personale, parte componentă a SIA „e-Integritate”, pentru ca subiecții declarării să-și poată onora, cât de curând, obligația legală de a depune declarația de avere în condițiile noilor modificări. În baza acestor acțiuni, subiecții declarării vor declara valoarea de piață a bunurilor și vor face concretizările de rigoare privind motivul pentru care valoarea declarată a unui bun nu corespunde cu valoarea acestuia de pe piață.

Totodată, în obligația subiecților declarării va reveni și declararea serviciilor procurate și a bunurilor/valutei virtuale. Referitor la servicii, subiecții vor declara cheltuielile realizate pentru procurarea unui anumit gen de servicii, dacă valoarea acestora, în decursul unui an, depășesc 10 salarii medii pe economie.

ANI va demara și o campanie de informare a subiecților declarării despre toate modificările operate la legea ANI.

Amintim că, la începutul lunii octombrie, cu votul a 57 de deputați a fost aprobată în lectură finală legea privind modificarea legislației ANI, pentru a perfecționa cadrul normativ în domeniul verificării, declarării și prevenirii conflictelor de interese, dar și a averii funcționarilor și demnitarilor de stat.

#ANI #lege #modificare #Rodica Antoci

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.