Sorin Maslo este noul director interimar al Combinatului de vinuri „Cricova„ SA și va deține acest rol până la demararea concursului pentru ocuparea funcției vacante din fruntea întreprinderii. Despre aceasta a anunțat vineri, 28 ianuarie curent, Agenția Proprietăți Publice (APP), publicând și o serie de imagini foto.

Noua conducere a fost prezentată colectivului de către directorul general al APP, Eugeniu Cozonac, care a declarat că, în ciuda crizelor pe care le confruntă țara, dar și întreaga lume, produsele de vinificație din Republica Moldova continuă să aibă mare priză pe piețele internaționale, de aceea trebuie valorificate la maxim toate posibilitățile existente.

„Epoca în care trăim și deschiderea pe care o avem la nivel internațional, ne permit să amplificăm posibilitățile de dezvoltare și prosperare ale companiei. Iată de ce e nevoie acum de o administrație cu viziune largă, creativă și revoluționară, gata să lanseze și să accepte provocări. Sper că noul director interimar va depune tot efortul necesar ca prin intermediul produselor voastre să duceți faima Republicii Moldova în fiecare colț de pe hartă. Vă îndemn să continuați! Noi suntem aici pentru a vă încuraja și pentru a vă oferi suportul necesar acolo unde este nevoie”, a declarat Eugeniu Cozonac.

Sorin Maslo are studii economice și în domeniul tehnologiei vinului. În ultimii 20 de ani a deținut mai multe funcții în cadrul Combinatului de vinuri „Cricova”, printre care cea de șef al Departamentului de marketing și de director comercial al companiei.

Combinatul de vinuri „Cricova” SA a fost fondat acum ’70 de ani și a devenit în timp o perlă a vinificaţiei moldave.

#APP #Cricova #Sorin Maslo

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot