Guvernul de la București a aprobat proiectul de hotărâre care stabileşte numărul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă la 100.000 de persoane pentru anul acesta, informează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), potrivit Agerpres. Numărul este dublu faţă de anul trecut, scrie bani.md

Cei 100.000 de muncitori vor acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum construcţiile de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, restaurante, hoteluri, panificaţie şi altele, potrivit comunicatului. Numărul este dublu comparativ cu anul precedent. Pentru anul 2021, iniţial a fost stabilit un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, care a fost suplimentat ulterior la 50.000 de persoane, printr-o nouă hotărâre de Guvern.

Conform Ministerului Muncii din România, informaţiile înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, un număr de 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

Între timp, pentru a diminua din deficitul de forță de muncă, Parlamentul a decis că angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în cazul angajării cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Drept urmare, cetățenii acest state, care doresc să intre pe teritoriul României în scopul desfășurării de activități lucrative, pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare. Până la data de 9 octombrie 2021, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate, în total, 33.696 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 50.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021 au fost eliberate 28.120 avize de angajare/detașare. La sfârșitul lunii septembrie 2021, Inspectoratul General pentru Imigrări, avea înregistrate un număr de 5.171 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare pentru anul în curs.

Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție, în cursul anului 2020 au fost eliberate, în total, 27.450 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 30.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2020 au fost eliberate 22.304 avize de angajare/detașare, (cu aproximativ 7.000 mai puțin față de anul 2019). Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, în perioada de referință 01.01.2021-12.10.2021, a fost de 36.265. Pentru comparație, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni străini non UE, SEE sau Confederația Elvețiană, în anul 2020 a fost de 25.683, iar în anul 2019 de 28.954.

#bani #locuri de munca #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.