Sistemul de termoficare din trei blocuri de locuințe din Chișinău urmează să fie modernizat anul acesta. Astfel, distribuția verticală a energiei termice va fi schimbată cu cea orizontală, care este mult mai eficientă. Proiectul-pilot este susținut de PNUD Moldova și Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și implementat de Green City Lab Moldova și S.A. Termoelectrica.

Datorită noului sistem de distribuție, proprietarii apartamentelor vor avea posibilitatea de a conecta, deconecta și regla nivelul temperaturii, în funcție de necesitate. Ei vor avea contract trilateral cu gestionarul fondului locativ și cu furnizorul de energie termică, iar consumul va fi monitorizat de contoare individuale. Noul sistem va fi folosit și pentru distribuția centralizată a apei calde. Măsurile implementate vor genera economii la facturi de până la 30%.

Majoritatea blocurilor locative din Chișinău, conectate la sistemul de termoficare, au un sistem de distribuție internă a energiei termice pe verticală, cu un termen de exploatare de peste 40 de ani. Acesta a fost proiectat încă în perioada sovietică și nu corespunde standardelor de eficiență energetică. Sistemul vertical nu oferă posibilitatea de a seta nivelul de căldură dorit, iar facturile sunt emise în baza consumului comun înregistrat la nivel de branșament. Achitarea se face prin intermediul gestionarilor fondului locativ, care divizează suma totală la numărul de consumatori individuali, în funcție de câteva criterii, unul din acesta fiind suprafața apartamentului.

În cele trei blocuri de locuințe selectate pentru proiectul-pilot, mulți locatari s-au deconectat de la serviciul centralizat de livrare a apei calde. Ei își pregătesc apa caldă menajeră cu boilere electrice, care este o opțiune mult mai scumpă și nu e eficientă din punct de vedere energetic.

Acum, ei vor beneficia de un serviciu calitativ de livrare a apei calde din sistemul de termoficare, care este mai ieftin decât utilizarea centralelor sau boilerelor electrice. Fiecare apartament va avea contor separat pentru energia termică și apa caldă, iar facturile se vor emite în funcție de consumul individual efectiv.

Clădirile incluse în proiectul-pilot au fost selectate în baza la mai multe criterii tehnice și juridice, inclusiv acordul a peste 50% dintre locatari de a se conecta la noul sistem. În aceste clădiri sunt în total 178 de apartamente. Două dintre imobile sunt situate pe strada Milescu-Spătaru, iar unul – pe strada Calea Ieșilor.

S.A. Termoelectrica, care este cel mai mare furnizor de energie termică din Moldova, va asigura proiectarea și instalarea punctelor de încălzire individuale pentru fiecare clădire, precum și modernizarea infrastructurii de distribuție. Locuitorii care se vor conecta la noul sistem de distribuție vor fi eligibili pentru a primi suport financiar prin contracte de performanță energetică. Acest tip de contracte oferă consumatorilor posibilitatea să ramburseze investițiile pentru schimbarea sistemului din economiile la facturile la energie termică și apă caldă din următorii șase ani.

Contribuțiile planificate pentru acest proiect-pilot sunt de aproximativ 90 mii USD din partea PNUD Moldova și GEF și de circa 200 mii USD din partea Termoelectrica. Noul sistem va fi funcțional începând cu următorul sezon de încălzire. Proiectul-pilot lansat în cele trei blocuri va fi ulterior replicat și pentru alte clădiri.

Sistemul de distribuție orizontal poate fi aplicat în peste 80% dintre blocurile multietajate din țară conectate la sistemul de încălzire centralizat. Peste 70% dintre blocurile multietajate din Chișinău au performanță energetică redusă, iar pierderile de energie reprezintă până la 50% din consumul total de căldură.

#blocuri multietajate #PNUD #sistemul de termoficare

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.