Ministerul Muncii și Protecției Sociale lansează Programul de Granturi mici în domeniul îmbatrânirii active, ediția 2022, care este dedicat susţinerii şi promovării îmbătrânirii active în Republica Moldova.

La concurs pot participa organizaţiile necomerciale din Republica Moldova, care implementează proiecte şi iniţiative cu impact asupra promovării politicii din domeniul îmbătrânirii active la nivel naţional, cât şi regional. Sunt încurajate să depună proiecte organizaţiile care dispun de cofinanţare, acorduri de parteneriat cu diferite instituţii şi donatori locali şi internaţionali şi pot justifica o contribuţie proprie de cel puţin 10%, din valoarea totală a proiectului.

Priorităţile programului de granturi pentru anul 2022

Programul de granturi mici se acordă pentru proiecte care au ca scop promovarea participării vârstnicilor și a îmbătrânirii active, în conformitate cu obiectivele Programului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 406 din 02.06.2014 şi Planul de acţiuni a Guvernului pentru anii 2021-2022.

În cadrul Programului de Granturi pentru anul 2022, vor fi susţinute proiectele care vor contribui la promovarea îmbătrânirii active, în baza următorelor priorităţi:

elaborarea și aprobarea, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, a strategilor de integrare a perspectivei îmbătrânirii;
crearea organizaţiilor de ajutor reciproc a vârstnicilor;
implicarea vârstnicilor în activități de voluntariat şi dialog intergeneraţional;
crearea serviciilor pentru îmbătrânire activă şi sănătoasă.

Criterii de selectare

Toate proiectele care au îndeplinit criteriile de solicitare a finanţării vor fi evaluate de către Comisia de examinare a proiectelor din cadrul Programului de Granturi mici, iar în urma obţinerii unui aviz pozitiv din partea Comisiei, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va încheia un contract de finanţare cu aplicantul, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 13 din 3 februarie 2022.

Având în vedere condiţiile de participare, cât şi caracterul naţional al Programului de Granturi, proiectele depuse vor fi supuse examinării dacă rezultatul activităților propuse se încadrează în scopul politicilor din domeniul îmbătrânirii active.

La selectarea proiectelor vor fi aplicate următoarelor criterii:

Relevanţa proiectului conform priorităţilor stabilite;
Interdependenţa dintre scop, obiective, activităţi, rezultate şi indicatori;
Obiective clar definite, specifice, măsurabile – SMART;
Definirea clară a participanţilor/beneficiarilor;
Buget estimat în concordanţă cu activităţile planificate;
Capacitatea de a atrage resurse suplimentare;
Calitatea mecanismului de monitorizare şi evaluare a rezultatelor;
Consistenţa acţiunilor de promovare;
Durabilitatea proiectului;
Capacitatea de realizare și experiența organizației.

Valoarea grantului oferit

Pentru finanțarea proiectelor aprobate de către membrii Comisiei de examinare, din bugetul de stat este alocată suma de 400 mii lei. Proiectele înaintate spre finanţare vor avea o durată maximă de implementare de 7 luni.

Procesul de aplicare

Dosarul poate fi depus până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, la Cancelaria Ministerului Muncii și Protecției Sociale, mun. Chişinău, str. V.Alecsandri, nr. 2.

Dosarul trebuie să includă:

a) Formularul de solicitare a finanţării (anexa nr.1);

b) Bugetul detaliat al programului/proiectului;

c) CV-ul organizației;

d) CV-ul coordonatorului de proiect;

e) Declaraţia de imparţialitate (anexa nr.2);

f) Dovada existenţei contribuţiei proprii din partea beneficiarului de cel puţin 20% din valoarea totală a proiectului;

g) Statutul şi certificatul de înregistrare fiscal şi actele adiţionale, după caz;

i) Dovada existenţei surselor de finanţare oferite de terţi, alte forme de sprijin financiar ferm din partea unor terţi;

j) Alte documente considerate relevante.

Regulamentul Programului de granturi mici în domeniul îmbătrânirii active se atașează mai jos.

Notă: Anexele în format Word pot fi solicitate la adresa de e-mail andriana.birca@social.gov.md sau la numărul de telefon 022 268 857.

Mai multe detalii pot fi solicitate la numerele de telefon: 022 268 857/022 268 875 sau la adresa de email: andriana.birca@social.gov.md.

Regulamentul Programului de Granturi îl puteți consulta aici: https://social.gov.md/regulament_program_de_granturi-2022/

#granturi #îmbătrânirea activă #MMPS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.