Republica Moldova nu va evolua pentru prima dată la o ediție a Jocurilor Olimpice în proba de ștafetă mixtă 4×6 km. Se întâmplă după ce Maxim Makarov a fost testat pozitiv la Covid-19.

Pe 7 februarie, vor concura Alina Stremous și Alla Ghilenko în proba individuală de 15 km. Cursa masculină 20 km va avea loc următoarea zi.

Menționăm că la Beijing, a început astăzi, 4 februarie, cea de-a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, care se vor desfășura în perioada 4 – 20 februarie. În acest an, țara noastră va fi reprezentată la Olimpiada de iarnă de cinci sportivi. Este vorba de: Doina Descalui, Pavel Magazeev, Maxim Makarov, Alina Stremous şi Alla Gylenko. Portdrapel al delegaţiei va fi Doina Descalui.

La Jocurile din acest an urmează să participle sportivi din 91 de ţări. Haiti şi Arabia Saudită își vor face debutul la Olimpiada de iarnă. La actuala ediţie vor fi incluse 109 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză şi patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile şi snowboard), bob (bob şi scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheaţă şi sanie.

#Beijing #Jocuri Olimpice

Guvernul reacționează la nemulțumirile membrilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Serviciul de presă a cabinetului de miniștri notează că a comunicat „transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale”.

Reprezentanții Executivului susțin că au fost prezentate public criteriile care au stat la baza amalgamării, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.

„Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior. Totodată, acțiunile întreprinse în această etapă se înscriu în atribuțiile legale ale Guvernului. Constituția stabilește că organizarea administrației locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar această decizie aparține Parlamentului. În același timp, Constituția conferă Guvernului dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în acest domeniu.

Asta înseamnă că Guvernul are competența să pregătească reforma: să analizeze situația existentă, să evalueze capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale, să identifice soluții de consolidare teritorială, să consulte autoritățile locale și să elaboreze propunerea legislativă care urmează să fie înaintată Parlamentului. Aceste responsabilități sunt prevăzute de cadrul legal care reglementează rolul Guvernului și al Cancelariei de Stat în reforma administrației publice locale.

Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează.

Guvernul va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni”, se arată în reacție.

Membrii CALM au raportat public mai multe nereguli și presupuse abuzuri, în contextul procesului de amalgamare. Conform lor, procedura normativă nu este reglementată prin lege, iar consultările ar fi fost mimate.