Bancherul rus Gherman Gorbunțov este cea de-a patra persoană care a primit a doua identitate, emisă de cătrte Agenția Servicii Publice (ASP), fiind precedați de către Vlad Plahotniuc, Dorin Damir și Vaja Jhashi. Anunțul a fost făcut de către directorul ASP, Mircea Eșanu, în cadrul emisiunii televizate de la TV8 „Cutia Neagră”.

Eșanu a dezvăluit că, pentru Gorbunțov s-a solicitat o dublă identitate ca fiind „agent sub acoperire”.

„Eu pot să vă spun acum în principiu acum despre cine este vorba. E vorba de Gorbunțov. Detaliile despre cum a obținut Gorbunțov această dublă identitate este mai puțin important acum. Cert este faptul că actul fals i-a fost perfectat ca persoană sub acoperire. Ceea ce el nu este. L-au făcut și pe ăsta gospodar – agent sub acoperire. Dacă o să vedeți la Procuratură o să găsiți informații că el chipurile a fost martor sub protecție”, a dezvăluit Eșanu.

Totodată, directorul ASP a spus care sunt cele două metode cum se creează dubla identitate sau cea falsă și anume când este un agent sub acoperire sau protecția martorului.

„În cazul lui Gorbunțov, lui i s-a perfectat dubla identitate ca fiind agent sub acoperire. Solicitarea de a i se perfecta această dublă identitate nu a venit de la SIS ci de la Ministerul Afacerilor Interne. Acest lucru s-a întâmplat în 2019, când ministru de Interne era domnul Alexandru Jizdan, iar șef la Inspectoratul General al Poliției Alexandru Pînzari”, a mai mărturisit directorul ASP.

Mircea Eșanu a menționat că, motivația de a solicita dubla identitate pentru Gherman Gorbunțov trebuie să fie făcută de către MAI, deoarece dosarul se află la ei. Totodată, Eșanu afirmă că „nu vede nici mișcare pe acest caz”, comparativ cu cazul lui Damir.

„În cazul lui Gorbunțov eu văd o pauză completă. Eu vă asigur că, instituțiile care au generat identitățile false cunosc despre acest caz. ASP în această cauză este un executor tehnic. Sunt trei instituții ale statului care pot solicita dubla identitate pentru anumite persoane: SIS. CNA și MAI, sub supravegherea Procuraturii Generale, ca să nu abuzeze de acest privilegiu. Procuratura cunoaște foarte bine acest caz”, a spus Eșanu.

Directorul ASP a dezvăluit și numele care l-a luat Gorbunțov după ce i s-a acordat a doua identitate, cea falsă – Chirov Ivan.

De asemenea, Eșanu a anunțat că ASP a retras toate actele false ale celor patru persoane care au primit în 2019 aceste duble identități, iar la Agenție a rămas doar „o scrisoare de confirmare că SIS a solicitat acest lucru”.

„Probe la noi nu au rămas. Întrebați SIS-ul. La ei trebuie să fie toate documentele, pentru că probele au fost retrase la solicitarea SIS pe vremea lui Plahotniuc. Colegii de la SIS au rămas stupefiați să afle că nici la ei nu se găsesc probele de solicitare a acordării a acestor duble identități. Ba mai mult, Ei nici nu au încheiat procedura de lichidare a acestor probe”, afirmat Eșanu.

În final directorul ASP a declarat că toate numele false acordate celor patru persoane nu mai există, deoarece au fost retrase actele, însă dacă s-ar dori tragerea la răspundere, „aceștia au lăsat urme în Registrul de Stat al Alegătorilor”.

Amintim că, cel de-al doilea nume fals primit cu acte în regulă de către Vlad Plahotniuc a fost Novak Vladislav, al lui Vaja Jhashi – Reznic Alexandr, iar de către Dorin Damir numele de Busuioc Dumitru.

#ASP #dubla identitate #Gherman Gorbuntov #Mircea Esanu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.