Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, de 12 state membre ale Comunității Europene, transformând comunitatea în ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană. În prezent, doar 11 din statele respective mai sunt țări membre ale UE, după ce Marea Britanie a devenit, la 1 februarie 2020, primul stat care a ieșit din Uniune.

Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către toate statele membre. Negocierile au fost finalizate în decembrie 1991.

Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.

De altfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană ia naștere sub această denumire.

“Astăzi se împlinesc 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, piatra de temelie a Uniunii Europene. Tratatul stabilea norme clare pentru viitoarea monedă unică, pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și afacerilor interne”, a scris Reprezentanța Comisiei Europene în România, pe Facebook.

Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană.

Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene.

Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene care în anul 2019 a împlinit 25 de ani de la crearea sa propriu-zisă.

Astăzi, la 30 de ani distanță de la semnarea importantului document, Uniunea Europeană este compusă din 27 de state membre, după ce Marea Britanie a părăsit UE la 1 februarie 2020, devenind primul stat în această ipostază politică.

Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană, Parlamentul European Banca Centrală Europeană sunt condusă de două femei, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Christine Lagarde, iar UE se confruntă cu cea mai gravă de la înființare, pandemia de coronavirus, fapt care a determinat statele membre și instituțiile UE să negocieze și să pună în practică cel mai amplu program de redresare economică, alăturând Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro, un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, conceput pe filosofia punerii în comun a datoriilor

Afectată de pandemie, UE se pregătește să concretizeze lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers instituțional, politic, dar și societal, care ar putea implica amendarea Tratatelor Uniunii Europene, deși este puțin probabil.

#Tratat #UE #zi istorică

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.