Responsabilii din cadrul Serviciului Vamal au emis un comunicat de presă și spun că, în legătură cu distribuirea pe rețelele de socializare a unor informații cu privire la confiscarea mai multor colete de către angajații vamali de la Criva, Serviciul Vamal s-a autosesizat și a examinat circumstanțele producerii faptelor invocate, inclusiv prin intermediul înregistrărilor video din postul vamal Criva și a venit cu câteva precizări.

„În ultima perioadă, se atestă tot mai frecvent cazuri în care transportatorii de colete încalcă prevederile legale și aduc în țară mărfuri destinate comercializării, fără a le declara organului vamal sau declarându-le eronat drept bagaj neînsoțit, care ar aparține conaționalilor din diasporă”.

Conform notei informative, în data de 06 februarie 2022, la intrare în țară prin postul vamal Criva s-a prezentat pentru control un microbuz ce se deplasa din Polonia în Republica Moldova, având pasageri la bord, bagajele lor și colete (bagaj neînsoțit).

„Înainte de inițierea controlului vamal, șoferul microbuzului a fost întrebat dacă transportă mărfuri ce necesită a fi declarate, fiindu-i înmânată declarația vamală pentru completare. Menționăm că, potrivit legislației, declararea bagajului neînsoțit este obligatorie în cadrul controlului vamal. Urmare a controlului fizic efectuat, în șase genți și cutii au fost depistate mărfuri de larg consum, printre care articole vestimentare noi ce aveau marcajele unor branduri renumite, dar și produse alimentare, care nu au fost trecute în declarația vamală completată de șofer (vedeți poza anexată)”, se mai arată în nota informativă.

Mai mult, responsabilii informează că, în condițiile în care, persoana responsabilă de transportarea bagajului neînsoțit, în cazul de față – conducătorul auto, nu declară bunurile la trecerea frontierei, organul vamal ridică mărfurile în scopul stabilirii dacă acestea aparțin șoferului și sunt destinate comercializării ilicite sau sunt bunurile conaționalilor.

„Menționăm că, persoana respectivă (conducătorul auto) nu este la prima abatere și a mai fost anterior vizată într-un dosar contravențional pentru nedeclararea bunurilor, iar în cazul de față a dat dovadă de un comportament ostil”.

În context, Serviciul Vamal face apel către transportatorii de bagaj neînsoțit să respecte prevederile legale și să declare bunurile în cadrul controlului vamal. Totodată, conționalii sunt îndemnați să se asigure că apelează la serviciile de transport ale companiilor credibile pentru a evita asemenea situații.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

#conducator auto #dosar contraventional #marfuri importate #serviciu vamal

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.