Alte 2 742 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, dintre care 461 de cazuri în regiunea transnistreană. Din numărul total de cazuri 15 sunt asociate cu contact în afara țării: 4 – Rusia, 4 – Ucraina, 4 -România, 2 – Israel, 1 – Germania.

Numărul total de teste efectuate urcă la 10 648, dintre care 8 805 teste rapide. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 471 524. Din numărul total de cazuri, 138 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (34 – medici, 69 – asistenți medicali, 35 – personal auxiliar).

În total, în instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 3 329 de persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 241 în stare extrem de gravă și 37 de pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 3 781 de persoane au fost vindecate. În total, 414 014 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 25 773 de persoane, iar 23 027 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, numărul persoanelor care s-au vaccinat cu schema completă urcă la 1 017 430, iar doar 5 836 de doze au fost administrate în ultimele 24 de ore.

#COVID-19 #noi infectari #statistica

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.