Philip Morris International, o companie multinațională cu circa 73.000 de angajați din peste 70 de țări din întreaga lume, organizează în acest an o competiție pentru tinerii din Republica Moldova, Georgia și Armenia. Studenții din ultimul an de facultate și masteranzii sunt așteptați să se înscrie la Disrupt Camp, o cursă online a ideilor, în care tinerii vor crea proiecte reale de business, iar cei mai buni vor fi premiați.

La Disrupt Camp pot participa studenții din ultimul an de facultate și masteranzii care cunosc limba engleză și își fac studiile în diverse domenii precum tehnologia informației, marketing, business, științe economice și comunicare.

Tinerii din Moldova, Georgia și Armenia care vor trece etapele de preselecție vor forma 20 de echipe. Fiecare dintre acestea va urma să lucreze asupra unui proiect și va avea un mentor. În total vor fi patru proiecte despre știință și inovație, servicii pentru clienți, recrutare de talente, sustenabilitate.

În timp ce vor lucra la proiecte, participanții vor avea posibilitatea să își testeze cunoștințele în practică, să învețe lucruri noi, să interacționeze cu echipe internaționale, dar și cu specialiști din cadrul companiei Philip Morris.

Angajații Philip Morris Moldova, companie desemnată drept Angajator de Top pentru al treilea an consecutiv, ne-au povestit despre beneficiile experienței de lucru într-o echipă internațională.

O echipă de top

Dumitru Burac face parte din echipa Philip Morris Moldova de 5 ani, timp în care a avut parte de oportunități unice de dezvoltare și posibilitatea de a realiza proiecte inovative și creative alături de colegii săi din Ucraina, România, Italia, Elveția.

„La Philip Morris, oamenii reprezintă motorul dezvoltării și al succesului. Aici, talentele și ideile angajaților sunt întotdeauna susținute de către managementul companiei. Iată de ce, pentru al treilea an consecutiv, Institutul Top Employers a desemnat Philip Morris Moldova drept Angajator de Top”, spune Dumitru Burac, angajat al companiei, departamentul Commercial Operations.

În prezent, Philip Morris International trece printr-o transformare globală în care compania îmbrățișează tehnologia, inovația și știința.

„Odată cu această schimbare, la Philip Morris au apărut noi direcții și domenii, ceea ce înseamnă și oportunități, aș spune eu, nelimitate pentru angajați. Cum? Compania investește în mod continuu în oameni și în dezvoltarea lor profesională, o confirm din propria experiență”, spune Ana Tricolici, responsabil Direct Retail la Philip Morris Moldova.

Disrupt Camp, competiția ideilor

Pentru a le oferi tinerilor o experiență de lucru într-o echipă internațională și a le da șansa de a-și exprima ideile și viziunile, Philip Morris International organizează Disrupt Camp, o competiție online, dedicată tinerilor din Republica Moldova, Georgia și Armenia.

„Acum ai și tu posibilitatea să îți testezi cunoștințele și să vii cu soluții inovative pentru proiectele de business”, spune Ion Botnaru, manager al departamentului Consumer Experience, și îi îndeamnă pe tinerii din țară să facă primii pași în lumea afacerilor.

Înscrierile sunt deschise AICI până pe 28 februarie. Startul competiției va fi dat online, pe 14 martie!

#Disrupt Camp #Philip Morris

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.