Iulian Ciocan
pentru Europa Liberă

Încercând să-i încurajeze pe moldovenii speriaţi de tăvălugul scumpirilor interminabile, vine iată şi scumpirea energiei electrice, premierul Gavriliţa a spus că statul depune eforturi pentru a spori bunăstarea moldovenilor. Ea ne-a amintit de compensaţiile acordate de Guvern la plata facturilor, de pensiile şi indemnizaţiile majorate şi a spus că vor fi şi alte ajutoare sociale. Şi iată aflăm că şi un ajutor pentru perioada rece a anului, e vorba de 700 de lei, va fi acordat mai multor familii defavorizate, în perioada 1 ianuarie – 31 martie. Aşadar, plouă cu ajutoare sociale, iar Republica Moldova dă impresia că e un stat social.

Fireşte, le mulţumim guvernanţilor pentru toate aceste ajutoare care, în perioada complicată a crizelor, ne fac viaţa mai suportabilă. Fără ele, moldovenii s-ar descurca şi mai greu. Să nu uităm însă că ajutoarele sunt acordate din banii contribuabililor şi, în fond, se poate spune că cetăţenii se ajută ei înşişi în aceeaşi măsură în care îi ajută conducătorii. Dar voiam să vorbesc despre ceva mult mai important.

Când mă gândesc la ajutoarele sociale, mă întreb deseori dacă cei sărmani-necesitoşi sunt cu adevărat sărmani, şi dacă cei aparent prosperi sunt cu adevărat prosperi şi nu doar muncesc toată ziulica pe rupte, uneori în câteva locuri. În spaţiul nostru ajutoarele sociale se dau, pornindu-se de la venituri, dar n-ar trebui luate în considerare şi cheltuielile? Şi-apoi averea reală e importantă. Căci o mamă şomeră, care creşte un copil, dar locuieşte într-un apartament cu 4 camere a bunicului, poate fi mult mai asigurată decât părinţii cu joburi care muncesc într-o şcoală sau departament. Unde mai pui că mama şomeră s-ar putea să nu aibă problema ipotecii care stă pe umerii părinţilor cu joburi.

Mi s-a întâmplat să întâlnesc de-a lungul anilor concetăţeni cu indemnizaţii care mi se lăudau că profită de naivitatea statului. Nu zic că nu trebuie să existe ajutoare sociale, ele trebuie să existe. Dar e nevoie de un super-control, care să elimine orice mişmaş, şi orice nedreptate. Poate că ar trebui uneori să fie ajutat omul să îmbrăţişeze o nouă meserie şi să-şi găsească un job, nu doar să fie ajutat cu indemnizaţii. Sau să luăm compensaţiile pentru facturile la gazele naturale. Au oare toţi nevoie de ele? Mi se pare că atunci când e vorba de ajutoare sociale, ar trebui examinat cu minuţiozitate fiecare caz, oricâte eforturi ar presupune asta.

#ajutor social #moldoveni #scumpiri

Directorul general interimar al S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Diana Tacu, susține că datele măsurătorilor efectuate în dimineața zilei de 23 octombrie de către specialiști arată că situația hidrologică nu s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, debitele înregistrate la stația de captare de la Vadul lui Vodă au continuat să scadă.

Potrivit acesteia, anterior, s-a comunicat că debitul evacuat la Dubăsari urma să fie majorat până la 35 m³/s. Aceasta era însă o valoare planificată, nu una confirmată prin măsurători efectuate în teren.

„Nu putem vorbi despre o îmbunătățire a situației atât timp cât măsurările efectuate în această dimineață arată încă o dată că debitele au scăzut. Pentru noi contează realitatea din teren, deoarece de aceste valori depinde funcționarea în regim obișnuit a stației de captare și siguranța alimentării cu apă a municipiului Chișinău”, a declarat Tacu.

S.A. „Apă-Canal Chișinău” precizează că va continua să informeze transparent opinia publică în baza măsurărilor efectuate de specialiștii săi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat recent că, deși deversările din Ucraina au înregistrat o creștere începând cu 18 octombrie, volumele mai mari de apă vor ajunge în centrul țării abia în perioada 23-24 octombrie. Astfel, o creștere a aportului de apă în lacul de acumulare Dubăsari este așteptată abia în această perioadă.