Proiectul de lege privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor a fost votat în lectură finală de către deputați, astăzi, 10 februarie, în cadrul ședinței plenare.

Inițiativa legislativă introduce obligativitatea verificării integrității tuturor candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), înainte ca dosarele lor să fie transmise spre concurs/alegeri, aceasta fiind o procedură de pre-evaluare/pre-vetting.

Integritatea judecătorilor și procurorilor care vor dori să acceadă în aceste structuri va fi verificată de o Comisie de evaluare independentă, formată din 6 membri, desemnați după cum urmează: 3 membri naționali numiți de Ministerul Justiției la propunerea fracțiunilor parlamentare conform principiului proporționalității și câte un membru supleant pentru aceștia, propuși în aceeași ordine, 3 membri și 2 supleanți desemnați de către partenerii de dezvoltare (organismele străine) și aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși.

În urma evaluării, doar candidații care vor primi aviz pozitiv din partea Comisiei de evaluare vor fi considerați eligibili pentru funcțiile respective.

Opoziția parlamentară a criticat acest proiect și a cerut majorității parlamentare amânarea inițiativei legislative, lucru care nu a fost satisfăcut de PAS. În urma acestei decizii, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala de ședință, acuzând PAS că nu s-au consultat cu ei când au elaborat proiectul de lege.

În replică, deputata PAS, Olesea Stamate, și parlamentarul PAS, Radu Marian, afirmă că au organizat consultații și dezbateri la acest proiect de lege special pentru opoziție, însă nimeni nu s-a prezentat la acea ședință.

„Astăzi fracțiunea BECS a declarat ca părăsește ședința plenară a Parlamentului, motivând ca la proiectul cu privire la pre-vetting (evaluarea candidaților pentru CSM și CSP) nu au fost implicați în perfecționata proiectului pentru a-l aduce în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mai jos vedeți poza de la consultările pe care le-am organizat special pentru fracțiunile parlamentare la acest proiect pe 26 Ianuarie. Nu a venit NICI UN reprezentant al opoziției. Acesta este, stimați cetățeni, interesul lor real pentru curățarea și reformarea justiție. Noi, între timp, am muncit cot la cot cu Ministerul Justiției și ne-am asigurat ca toate recomandările Comisiei de la Veneția se regăsesc in proiectul final. Într-un ceas bun, colegi! Începe curățarea justiției, întâi prin evaluarea candidaților pentru CSM și CSP, iar ulterior prin evaluarea tuturor judecătorilor și procurorilor”, a spus Stamate.

De menționat că proiect de lege, odată adoptat, va fi aplicat pe o perioadă prestabilită de timp, până la data de 31.12.2022.

#CSP #evaluarea judecatorilor #parlament #pre-vetting #procurori

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.