Ungaria nu va accepta alte trupe NATO pe teritoriul său, ca parte a manevrelor asupra crizei din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul său de externe ungar Péter Szijjártó.

SUA a trimis soldați suplimentari în Polonia și România, în timp ce Germania a sporit numărul de trupe în Lituania. Trupele NATO sunt deja staționate în Estonia, Letonia și Lituania, precum și în Polonia.

Péter Szijjártó a spus că trupe suplimentare ale NATO nu vor mai ajunge pe pământul Ungariei, euronews.com.

„Nu, nu am fost de acord cu asta și nu vom fi de acord pentru că avem deja trupe NATO pe teritoriul țării. Există armata maghiară și forțele armate maghiare. Sunt în starea pentru a garanta securitatea ţării. Deci nu avem nevoie de trupe suplimentare pe teritoriul Ungariei”.

Rusia a adunat trupe lângă granița cu Ucraina, iar SUA au avertizat că se pregătesc să invadeze. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

În același timp, Szijjártó a folosit momentul pentru a îndemna SUA, Europa și Rusia să continue să discute pentru a evita invazia asupra Ucrainei, subliniind că Europa Centrală va fi învinsă dacă izbucnește un conflict.

El a spus că actuala criză aduce în minte amintiri despre Războiul Rece și „multele decenii în care am suferit”.

„De aceea nu vrem ca aceste vremuri să se întoarcă. Solicităm, îndemnăm comunitatea internațională să facă tot posibilul pentru a evita întoarcerea Războiului Rece, a evita până și psihicul Războiului Rece să se întoarcă pentru că am învățat, din istorie, din păcate, foarte clar, că ori de câte ori există un conflict Est-Vest, țările din Europa Centrală pierd și nu vrem să mai fim învinși”, a spus el.

Ministrul de externe al Ungariei a mai adăugat că părțile trebuie să investească în diplomație.

„Trebuie să investim în diplomație, trebuie să investim în dialog. De aceea îndemnăm Federația Rusă și aliații noștri occidentali, țările mari, țările puternice, să nu renunțe la speranța unei reglementări pașnice, dimpotrivă, să discute unul cu celălalt pentru că încă o dată vreau să subliniez că pentru noi, țările central-europene destul de mici, putem fi extrem de periculos afectate”, a adăugat el.

Washingtonul și capitalele europene au avertizat Moscova că orice incursiune militară în Ucraina va avea consecințe „masive” pentru Rusia, inclusiv sancțiuni economice punitive. În același timp, Szijjártó consideră aceste tipuri de măsuri nefuncționale, subliniind faptul că Rusia a fost supusă sancțiunilor occidentale din 2014, când a anexat Crimeea ilegal și a început să sprijine separatiștii din estul Ucrainei.

„Dacă te uiți la sancțiuni atunci acestea ar fi un eșec. Nu funcționează. Nu au succes”, a continuat el, adăugând că „comerțul dintre Germania și Federația Rusă a crescut de când sancțiunile au intrat în vigoare”.

Aceste sancțiuni ale UE limitează accesul anumitor bănci și companii ruse pe piețele primare și secundare de capital ale UE, interzice instituțiilor financiare rusești să primească anumite forme de asistență financiară și de intermediere și să interzică importul, exportul sau transferul indirect al tuturor materialelor legate de apărare.

Sancțiunile UE – care trebuie aprobate de toate statele membre – au fost reînnoite în mod regulat din 2014. Acestea au fost prelungite ultima dată în ianuarie.

Comentariile lui Szijjártó au fost ca un ecou ale prim-ministrului Viktor Orban care a declarat reporterilor săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă comună cu președintele rus Vladimir Putin, că sancțiunile UE au cauzat „mai multe daune Ungariei decât Rusiei”.

#Péter Szijjártó #Sancțiuni UE #Ungaria #Viktor Orban #Vladimir Putin

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.